Negocierile pentru soarta Ucrainei au început aseară, cu o cină de lucru între șefii delegațiilor SUA și Rusiei, și vor continua astăzi, într-un cadru formal, la Geneva.
Înainte de debutul negocierilor, analiștii militari internaționali luau în calcul patru scenarii posibile pentru o invazie militară a Ucrainei.
Ocuparea în integralitate, invadarea zonei de coastă de la Donețk până în Moldova, a coastei de la Donețk până în Crimeea, de-a lungul Mării Azov, prin Mariupol sau anexarea regiunii Donbas, ocupată în prezent de forțele ruse.
Cât se poate negocia
Analiștii de politică externă și istoricii români sunt unanimi în limitarea pe care o au negocierile de la Geneva. Cu cât mai tranșant va fi fost mesajul lansat de cele două părți înainte de începerea negocierilor, cu atât mai îngustă și mai mică va fi fereastra de a ajunge la unele concluzii comune.
Sâmbătă, SUA au reiterat intenția de a aplica sancțiuni economice dure Rusiei în cazul în care intră în Ucraina.
Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, arată că „pe nucleul dur al pretențiilor Rusiei nu se poate discuta nimic și în niciun caz nu se pot face negocieri sau compromisuri legate, de exemplu, de faptul că NATO nu se va mai extinde niciodată spre est, că Ucraina nu are dreptul să adere la NATO, că Statele Unite și aliații occidentali nu pot întări apărarea militară a aliaților din flancul estic al NATO”.
„Acestea sunt pretenții absolut inacceptabile din partea Rusiei și eu sunt convins că regimul Putin știa de la început că sunt inacceptabile”, susține Naumescu.
Istoricul Cosmin Popa consideră că Federația Rusă a intrat într-un mod de a-și lansa inițiativele externe într-o cheie pur propagandistică, iar inițiativele ei au ca scop marcarea anumitor poziții pe care le deține deja în zonă și mai puțin pentru a obține anumite progrese.
„Maximul care se poate obține în urma acestei întâlniri este, de fapt, identificare unor puncte cu adevărat negociabile care țin de securitatea celor două părți - fie poate fi vorba de controlul armamentelor, de stabilirea unui mecanism previzibil și clar de planificare și organizare a manevrelor militare astfel încât ele să nu trezească suspiciuni sau să creeze nesiguranță niciuneia dintre părți”, susține Cosmin Popa.
Ucraina va rămâne înghețată între vest și est și nu vor exista progrese nici de o parte, nici de alta. Vor exista doar niște armonizări ale cooprăriiȘtefan Popescu, expert de politică externă
Expertul de politică externă, Ștefan Popescu, este de părere că putem asista totuși la o „dezescaladă” însoțită de o redefinire sau încadrare mai clară a limitelor de mișcare pe care fiecare parte la are pe teritoriul Ucrainei, dar nu mai mult de atât.
„Sunt convins că nici la Moscova, nici la Washington, nimeni nu își face iluzii cu privire la capacitatea acestui dialog de a rezolva o situație atât de complexă și complicată cum este cea din Ucraina pentru că rușii nu vor da Crimea înapoi și nici nu se vor retrage din Lugansk și nici nu vor înceta să își afirme influența în Ucraina ceea ce a contat”.
Cât de iminentă este o invadare a teritoriului Ucrainei
Eșecul negocierilor va însemna ridicarea mingii la fileu pentru Vladimir Putin.
„Există posibilitatea ca această intervenție să aibă loc, nu o putem exclude”, arată Valentin Naumescu care spune că „deși e evident că e o inepție, o ipocrizie”, ea va „legitima” o eventuală intervenție militară asupra Ucrainei.
Naumescu crede că s-a ajuns într-un punct fără întoarcere în care cineva va trebui să se recunoască învins, dacă nu se găsește o formulă rezonabilă de ieșire această situație.
„Acum, dacă această intervenție va fi amplă sau redusă ca proporții rămâne de văzut, există și scenariul ca Rusia să intervină în regiunile separatiste Donețk și Lugansk pe care oricum Ucraina nu le mai administrează din 2014, aceasta ar fi o posibilitate, eu mă îndoiesc că Rusia dorește și este pregătită de o invazie pe scară largă a Ucrainei, aproape că aș exclude acest scenariu, Rusia are o economie slăbită, vulnerabilă, iar sancțiunile occidentale vor fi deosebit de severe și vor crea dificultăți foarte mari Rusiei”.
Cosmin Popa spune că decizia finală referitoare la Ucraina a Rusiei nu ține doar de dinamica afacerilor internaționale, ci și de dinamica internă din Rusia. Nu crede că Rusia va lua decizii radicale în privința Ucrainei.
„În momentul de față, Rusia se află într-un moment de transformare, președintele Putin se află în fața unei decizii importante pentru întreg sistemul pe care l-a creat în ultimii 20 de ani, evenimentele din Kazahstan arată că transferul formal de putere către un intermediar, pentru că, până acum, Kazahstanul a fost privit cam de toate țările CSI ca fiind un model pentru transferul formal de putere cu menținerea la conducerea țării a aceluiași grup care a exercitat până acum puterea”.
Cum și cât influențează situația din Kazahstan negocierile
Deși Rusia a fost cea chemată să intervină pentru reașezarea ordinii în Kazahstan, nu înseamnă că asta va aduce un beneficiu pe termen mediu și lung.
Cosmin Popa spune că, înainte de această revoltă, care a readus Rusia în postura de factor politic determinant în Kazahstan, cele două țări se aflau oarecum pe un traseu de coliziune, iar Kazahstanul era mai apropiat de China mai degrabă decât de Rusia.
Ceea ce se întâmplă în Kazahstan nu favorizează o decizie radicală în privința Ucrainei.Cosmin Popa, istoric
„(Kazahstan) este singura țară care un sistem de transport al hidrocarburilor direct, neintermediat de către Rusia, cu China. Președintele Tocaev nu de puține ori a fost acuzat de simpatii prochineze”. Popa spune că actualul perdant în situația din Kazahstan ar fi chiar China.
Expertul în politică externă Ștefan Popescu este și mai tranșant, iar situația trebuie privită nu doar în relație cu China, ci și în raport cu Turcia.
„Kazahstanul s-a apropiat de Turcia, care își propune ca organizația statelor turcice să capete o coerență economică și politică ce deranjează Federația Rusă, a achiziționat drone și blindate turcești. Nu știm dacă în spatele acestor turbulențe din Kazahstan nu stă chiar Rusia pentru a aduce sub ascultare totală Kazahstanul”.
Ce face și cum este văzută importanța României
„Ca principiu, este evident că suntem din nou într-o regiune afectată de turbulențe, de insecuritate, de instabilitate militară, politică. Întreg spațiul ex-sovietic este cuprins de nemulțumiri, de crize”, arată profesorul Naumescu.
„România face, în momentul acesta, în materie de politică externă fix ceea ce trebuie să facă. Suntem într-o situație de criză și România cere și a și obținut într-o mare măsură și anume întărirea flancului estic al NATO, dată fiind presiunea exercitată de Rusia”, consideră istoricul Cosmin Popa.
Care va fi impactul asupra României va depinde de cât de mult și de cât de ample vor fi desfășurările politico-diplomatice și, eventual, cele militare.
Amenințările militare ale Rusiei împotriva Ucrainei au atins un nivel semnificativ, după ce timp de opt ani Rusia i-a susținut pe separatiștii proruși din Doneţk şi Lugansk.
Informațiile occidentale și ucrainiene au informații că Rusia pregătește pentru următoarele luni o ofensivă împotriva Ucrainei cu până la 175.000 de militari.
