La întâlnire au participat Jens Stoltenberg și miniștrii adjuncți ruși de Externe și ai Apărării, Aleksandr Grușko și Aleksandr Fomin. Aceasta este cea de-a doua rundă de discuții de la începutul săptămânii încoace, după ce luni diplomații ruși s-au întâlnit cu omologii lor americani la Geneva.
În timpul întâlnirii, aliații NATO au afirmat că nu vor renunța la politica ușilor deschise și au menționat că Ucraina este singura ce poate decide dacă vrea să se alăture alianței sau nu.
NATO a propus mai multe metode de detensionare a diferendelor dintre Occident și Rusia, cum ar fi ținerea unor alte discuții în viitor despre controlul armelor, inclusiv posibilitatea ca ambele părți să își limiteze numărul de rachete convenționale și nucleare din estul Europei. Rusia a spus că va lua în considerare oferta, dar că nu este pregătită să ofere un răspuns imediat.
„Diferențele noastre nu vor fi ușor de rezolvat”, a transmis Stoltenberg reporterilor, imediat după încheierea conferinței.
Jens Stoltenberg a răspuns acuzațiilor venite din partea Moscovei cum că extinderea NATO în estul Europei a fost un act de agresiune și a explicat că rolul alianței a fost și rămâne unul pur defensiv.
„NATO este o alianță cu caracter defensiv. Nu am forțat sau constrâns niciodată vreo țară să ni se alăture. Deci afirmația că extinderea NATO a fost agresivă nu este una adevărată”, a afirmat secretarul general al alianței.
„Țările care au făcut parte din Pactul de la Varșovia au ales liber să se alăture NATO. Același lucru l-au afirmat și azi – au vrut să facă parte dintr-o alianță militară defensivă ce le oferă securitate”, a continuat Stoltenberg.
Imediat după încheierea discuțiilor, seretarul de stat adjunct american, Wendy Sherman, a transmis pe Twitter că „reafirmă principiile fundamentale ale sistemului internațional și european de securitate: fiecare țară e liberă să își aleagă propriul drum”.
De cealaltă parte, Moscova a respins din nou îngrijorările exprimate de Statele Unite că ar plănui să invadeze Ucraina, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că exercițiile militare de marți de la granița cu Ucraina nu au avut nicio treabă cu discuțiile NATO.
„Nu negociem dintr-o poziție de forță; nu există și nici nu poate exista vreun loc pentru ultimatumuri aici”, a declarat Peskov din Moscova, înainte de începerea discuțiilor de la Bruxelles.
În schimb, Peskov a spus că securitatea de la nivelul Europei se află într-un punct critic și că Occidentul trebuie să răspundă îngrijorărilor Rusiei față de activitățile NATO din fostele state comuniste, pe care le consideră curtea din spate.
Într-o postare separată pe Facebook, ambasada Statelor Unite la București a precizat că, de-a lungul timpului, Rusia s-a făcut vinovată de invadarea mai multor state, precum cea a Republicii Moldova (1991-1992), a Georgiei (1991-1993, iar apoi din nou în 2008), și Ucraina (2014-prezent).
Consiliul Rusia-NATO a fost înființat în urmă cu două decenii, dar întâlnirile regulate dintre cele două părți au fost suspendate după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. De atunci, Consiliul s-a reunit sporadic, iar ultima întâlnire a avut loc în iulie 2019.
Discuțiile pe tema Ucrainei vor continua săptămâna aceasta la Viena, unde membrii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa – din care Rusia, Statele Unite și țările Europei fac parte – vor avea mai multe discuții multilaterale între aceștia.
