Discuția privind reducerea TVA la alimente este văzută diferit de PSD și PNL. În timp ce social-democrații și-ar dori ca taxa să fie eliminată complet pentru alimentele de bază, liberalii ezită și se tem că o astfel de măsură ar crea un gol în buget.
În prezent, România aplică o taxă pe valoare adăugată de 9% la produsele alimentare, iar reducerea este văzută ca o modalitate de a opri inflația galopantă.
„Proiectul este în analiză la Ministerul Finanțelor Publice, se fac analize de impact. Se fac analize pe diverse scenarii pentru a găsi cea mai bună formulă de sprijin pentru cetățeni și companii”, au declarat surse din PSD pentru Europa Liberă.
Florin Cîțu, președintele PNL, a spus despre propunerea lui Marcel Ciolacu, liderul PSD, că este una electorală și că ar trebui discutată mai întâi în coaliția de guvernare.
„Am înțeles că este o competiție aici, cât de mult să scadă TVA. Dar TVA scăzut înseamnă și venituri mai mici la buget (...) Trebuie să le aducem aminte colegilor de coaliție că alegerile sunt în 2024”, a spus fostul premier.
Reacția acestuia a venit după ce președintele PSD a spus că, pe lângă reducerea TVA la energia electrică, România ar trebui să urmeze exemplul Poloniei, care de la 1 februarie va avea TVA zero la gaze, la unele alimente și taxe reduse la carburanți.
Ce spun reprezentanții industriei alimentare
Aurel Popescu, președintele ROMPAN, crede că propunerea de TVA zero la alimente este chiar mai mult decât ce și-ar fi dorit cei din industrie.
„Eu știam că se poate 5%, dar dacă se poate 0 la sută este foarte bine. Noi avem experiența cu reducerea de la 24% la 9%. Atunci prețurile la raft au scăzut exact cu cuantumul taxei pe valoare adăugată care s-a redus, iar evaziunea fiscală a scos la suprafață circa 20.000 de tone de pâine pe an”, a spus Popescu, pentru Europa Liberă.
„Sectorul de morărit-panificație este cel mai afectat dintre toate industriile, pentru că avem - pe lângă creșterile comune de la gaze, energie și combustibili - și aproape dublarea prețului respectiv la grâu. Toate aceste costuri reprezintă circa 70% din total”, a completat directorul ROMPAN.
Calculele făcute de ROMPAN arată că măsura ar putea reduce evaziunea fiscală din domeniu cu 40%.
Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), a spus pentru Europa Liberă că, la o discuție cu ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a propus reducerea TVA pentru pâine și panificație, carne și procesare de carne inclusiv peștele și pasărea, lapte și produse lactate.
„Și ce se mai poate alături de astea”, a subliniat el.
„Dacă se vor lua produsele astea, va fi o scădere de 9%, deci va putea să compenseze majorările de utilități de acum, dacă nu continuă. Am opri o majorare dramatică de preț. Am fost întrebat dacă va fi o scădere de preț, nu cred că va fi, pentru că la ora actuală cel mult poți să oprești majorarea de preț”, a mai spus Sorin Minea.
El a completat că, „dacă va fi luată și dacă va fi completă”, măsura ar putea reduce evaziunea fiscală.
Ce impact ar avea măsura
„Acel prag de 0% este dificil de implementat tehnic, probabil că își vor da și ei seama”, e de părere economistul Dragoț Cabat. Acesta consideră că va exista o reducere, însă de doar 5%.
„La produsele de bază, a pune TVA zero înseamnă a reduce destul de mult veniturile bugetare. Totuși, veniturile din TVA, după cele pe muncă, sunt cea mai importantă sursă de venit, la competiție cu impozitul pe profit. Nu e chiar așa de simplu, mai ales că partea de alimente înseamnă o parte importantă”, a spus economistul Dragoș Cabat, pentru Europa Liberă.
„Pentru populație ar însemna o reducere sau o stagnare, dar mă îndoiesc că producătorii - în acest moment de inflație, de creștere a prețului la energie, la procesare, de creștere salarială - vor ține cont de această reducere la TVA și ar micșora creșterile de preț”, a mai spus economistul.
Întrebat cât de naturală în economie este această intervenție a politicului, Dragoș Cabat a explicat că „politica fiscală reprezintă o intervenție a politicului în economie. Dacă vrei să ajuți anumite sectoare sau să scazi costurile la consumatorul fiscal, poți să lași și totul liber, dar atunci când există anumite interese, poți să spui că politica socială este afectată.”
Economistul a adăugat că este posibil ca evaziunea fiscală să scadă prin această măsură, dar că majoritatea firmelor din domeniu nu sunt microîntreprinderi, care pot fi taxate pe venit, ci sunt plătitoare de impozit pe profit, iar multe nu sunt profitabile.
„Dacă n-au profit, nu contează că ies și cele din economia gri, că tot nu-ți plătesc taxe. Dar orice măsură care aduce la suprafață o parte din economia gri este una pozitivă”, a completat Dragoș Cabat.
Cu privire la pericolele pentru economie prin TVA zero la alimente, acesta spune că „singura problemă majoră ar fi că, din sectorul alimentar, statul în loc să încaseze venituri din TVA, nu încasează venituri bugetare suficiente”.
„Scazi în mod voit veniturile bugetare, în măsura în care noi trebuie să reducem deficitul bugetar. Ar fi o soluție de avarie în situația în care vrei să contracarezi aceste creșteri inflaționiste”, a atras atenția economistul.
Ce măsuri au luat Ungaria și Polonia
În Ungaria, unde pe 3 aprilie vor fi alegeri parlamentare, guvernul condus de Viktor Orbán a decis ca de la 1 februarie să plafoneze preţurile la şase produse alimentare la nivelul celor din data de 15 octombrie 2021.
Astfel, ar urma ca în fiecare magazin să fie prețuri plafonate la zahăr, făină de grâu, ulei de floarea soarelui pentru gătit, pulpă de porc, piept de pui şi lapte de vacă cu 2,8% grăsime.
În Polonia, guvernul lui Mateusz Morawiecki a anunțat marți că va reduce taxele pentru mai multe produse, începând de la 1 februarie, pentru a atenua creșterea inflației și prețurile mari la energie.
Programul „este menit să lase cât mai mulți bani în portofelele polonezilor”, a declarat Mateusz Morawiecki, potrivit Reuters.
Măsurile includ o reducere la zero a TVA la produsele alimentare de bază și la gaz, reduceri mari ale TVA la combustibil, încălzire și electricitate. Măsurile vor costa bugetul de stat între 3,74 și 4,99 miliarde de dolari.
Inflația a ajuns în Ungaria la 7,4% în noiembrie, în timp ce în Polonia a crescut la 8,6% în luna decembrie.
