Guvernul rus a transmis un răspuns scris la propunerea americană care vizează detensionarea crizei ucrainene, a declarat un oficial american sub protecția anonimatului pentru Washington Post.
Scrisoarea Moscovei vine în contextul în care administrația Biden încearcă să mențină Rusia la masa diplomatică, dar fără a ceda în fața vreuneia dintre cereri, mai scrie cotidianul american.
„Putem confirma că am primit un răspuns scris din partea Rusiei. Ar fi neproductiv să negociem în public, așa că vom lăsa la latitudinea Rusiei dacă vor să discute despre răspunsul lor”, a declarat luni oficialul american.
El a refuzat să ofere detalii despre scrisoarea Rusiei, transmisă înainte de o convorbire telefonică între secretarul de stat Antony Blinken și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care urmează să aibă loc marți.
„Rămânem pe deplin angajați în dialog pentru a aborda aceste probleme și vom continua să ne consultăm îndeaproape cu aliații și partenerii noștri, inclusiv cu Ucraina”, a mai declarat oficialul.
Ministrul adjunct de Externe, Aleksandr Grușko, a reacționat însă ulterior și spus că nu a fost vorba despre un răspuns cu privire la garanțiile de securitate, cât mai degrabă despre o listă de lămuri pe care Serghei Lavrov a cerut-o Washingtonului.
Agenția RIA Novosti relatează citând un înalt oficial sub protecția anonimatului că Rusia încă lucrează la un răspuns „combinat”.
În mod public, Moscova a reacționat cu pesimism la propunerea scrisă a administrației Biden. „Nu se poate spune că opiniile noastre au fost luate în considerare sau că s-a demonstrat disponibilitatea de a ține cont de preocuparea noastră”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, săptămâna trecută.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a precizat că detensionarea situației depinde de Rusia.
„Ei sunt agresorul aici. Ei au puterea și capacitatea de a descalada, de a-și retrage trupele de la graniță, de a nu trimite mai multe trupe în Belarus, de a lua măsuri pentru a descalada situația pe teren”, a spus ea.
Mai multe trupe americane în Europa de Est
Statele Unite ale Americii iau în calcul să trimită mai multe trupe în Europa de Est, în plus față de cei 8.500 de militari aflați deja în alertă.
Pentagonul a anunțat luni că poartă discuții active cu aliații est-europeni cu privire la posibile desfășurări de trupe americane în flancul estic al NATO, iar orice decizie privind noi mișcări de trupe ar fi separată de cele care au fost puse în alertă săptămâna trecută.
Armata americană a plasat aproximativ 8.500 de militari în stare de alertă, aflați momentan pe teritoriul țării, pentru a fi pregătiți să fie desfășurați în Europa, în mare parte pentru a consolida răspunsul rapid al NATO în cazul unei eventuale invazii a Rusiei în Ucraina.
Precizarea Pentagonului a venit după ce președintele SUA, Joe Biden, a vorbit vineri despre potențiale desfășurări de trupe pe termen scurt în Europa de Est.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că trupele la care se referea președintele SUA ar putea fi redistribuite dintre cele aflate deja în Europa.
„Trecem prin munca riguroasă de a oferi opțiuni pentru comandantul suprem în cazul în care acesta decide să facă acest lucru, în strânsă consultare cu aliații”, a spus Kirby, citat de Reuters.
Anunțul Pentagonului a venit și în contextul în care ambasadorul SUA la ONU a acuzat Rusia în timpul ședinței de luni a Consiliului de Securitate că intenționează să suplimenteze cu 30.000 numărul soldaților de la granița Ucrainei cu Belarus.
„Avem dovezi că Rusia intenționează să-și mărească prezența militară la peste 30.000” în Belarus, lângă granița cu Ucraina „până la începutul lunii februarie (...) la mai puțin de două ore la nord de Kiev”, a spus Linda Thomas-Greenfield, citată de The Guardian.
Rusia a masat deja 5.000 de soldați în Belarus, inclusiv forțe speciale, rachete și baterii antiaeriene.
Blinken va discuta la telefon cu Lavrov
Secretarul de stat american, Antony Blinken, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, urmează să aibă marți o discuție telefonică cu privire la criza din Ucraina.
Temerile sunt că trimiterea de către Moscova a peste 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina reprezintă un preludiu la o invazie a vecinului său vestic.
Discuțiile dintre cei doi oficiali de rang înalt urmează să fie primul dialog direct între cei mai importanți diplomați americani și ruși de când Washingtonul a prezentat săptămâna trecută răspunsurile sale scrise la cererile de securitate ale Rusiei.
Înainte de discuții, ambasada Rusiei la Washington a declarat că Moscova nu va da înapoi în fața amenințărilor cu sancțiuni venite din partea SUA.
„Nu vom da înapoi și nu vom sta în expectativă, ascultând amenințările cu sancțiuni ale SUA”, a declarat ambasada pe Facebook, adăugând că „Washingtonul, nu Moscova, este cel care generează tensiuni”.
Boris Johnson merge la Kiev
Premierul britanic Boris Johnson urmează să se deplaseze marți la Kiev, pentru discuții cu președintele ucrainean Volodîmir Zelenski.
„În calitate de prieten și partener democratic, Marea Britanie va continua să susțină suveranitatea Ucrainei în fața celor care încearcă să o distrugă”, a declarat Johnson într-un comunicat.
De asemenea, Boris Johnson urmează să vorbească la telefon cu președintele rus Vladimir Putin înainte de vizita oficială în Ucraina.
În declarația sa, el a îndemnat din nou Rusia să facă un pas înapoi și să se angajeze la dialog pentru a găsi o soluție diplomatică.
