Linkuri accesibilitate

Strategia Kremlinului. Declararea independenței „republicilor populare” Luhansk și Donețk, substitut pentru invadarea Ucrainei


Trupe ucrainene în Donbas. Comuniștii ruși cer independența „republicilor populare” Donețk și Lugansk.

Așa-zisele „republici populare” Luhansk și Donețk, din regiunea Donbas, aflată în estul Ucrainei, ar putea să-și declare independența.

Decizia, care răspunde apelului comuniștilor din Duma de Stat, ar putea fi luată la reuniunea din 14 februarie, transmite Agerpres care preia Ria Novosti şi RBC, citând surse.

Deși Rusia Unită, partidul președintelui Putin are majoritatea în camera inferioară a parlamentului rus, propunerea a fost făcută de parlamentari ai Partidului Comunist, al doilea clasat la alegerile recente pentru Dumă.

Ei au adresat un apel către şeful statului rus pentru a lua în considerare recunoaşterea „republicilor populare” Luhansk (RPL) şi Doneţk (RPD) ca state independente.

De asemenea, comuniștii cer desfăşurarea rapidă a negocierilor cu conducerea acestor republici pentru crearea unei baze legale pentru stabilirea de relaţii interstatale şi reglementarea aspectelor de cooperare şi asistenţă reciprocă, notează RIA Novosti.

Consiliul Dumei de Stat a decis să examineze acest apel în februarie, a anunțat vicepreşedintele grupului parlamentar al comuniştilor, Nikolai Kolomeiţev.

„Planificăm să examinăm această problemă în reuniunea Consiliului Dumei din 14 februarie”, a declarat Kolomeițev, citat de RIA Novosti.

Aceeaşi informaţie este difuzată de RBC, care citează două surse din camera inferioară a parlamentului rus.

Putin, artizan al inițiativei. Kremlinul neagă

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că nu dispune de date care să confirme informația.

„Ar trebui să vă adresaţi Dumei!”, le-a spus el jurnaliștilor.

Analiștii ruși, intervievați de Ecoul Moscovei, consideră că „iniţiativa recunoaşterii” celor două aşa-numite „republici populare” din Donbas le-a fost sugerată comuniştilor de președintele Vladimir Putin.

Inițiativa a fost lansată în plină reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, convocat luni la solicitarea Statelor Unite, făcută pe fondul crizei între Rusia și Occident, după ce Kremlinul a concentrat peste o sută de mii de soldați la granițele Ucrainei din Rusia și Belarus.

Unii observatori ruși consideră că Moscova intenționează să „șantajeze” cu recunoaşterea celor două regiuni din estul Ucrainei, după ce în urmă cu o săptămână au fost reluate discuțiile Rusia-Ucraina, sub mediere franco-germană, în format Normandia, la nivel de consilieri, notează AFP.

Substitut pentru invazie

Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, fostul șef al Statului Major, generalul Ștefan Dănilă a amintit că Rusia a ocupat Crimeea în 2014, contrar Memorandumului de la Budapesta din 1999, în care se obliga să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei, în schimbul transferului de armament nuclear al acestui stat independent.

„Întrucât în aproape opt ani nu a obținut recunoașterea internațională a acestei acaparări de teritoriu prin violarea acordului menționat, Putin plusează acum prin amenințarea cu o invazie sau cel puțin cu ocuparea Donbas, teritoriu declarat de curând, de însuși Putin, ca fiind teritoriu rus”, a declarat fostul șef al Statului Major, generalul Ștefan Dănilă.

În condițiile în care Occidentul a pus presiune pe Rusia pentru a nu invada Ucraina, inițiativa de declarare a independenței celor două așa-zise „republici populare” ar permite acapararea acestor teritorii prin finalizarea unui rapt început odată cu invadarea Ucrainei, în martie 2014.

Președintele american Joe Biden a avertizat că există posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie, iar mai mulți analiști au vorbit de penetrarea teritoriului ucrainean prin regiunea în care se dau lupte între armata ucraineană și separatiștii susținuți de Moscova, în fapt, soldați plătiți de Rusia pentru a întreține conflictul și a separa Donbasul de Ucraina.

Moscova o ia înaintea acuzațiilor

Parcă pentru a preîntâmpina eventuale acuzații privind invadarea Donbas, ambasadorul Rusiei la ONU a vorbit luni de „provocări ale Ucrainei” împotriva celor două așa-zise „republici populare”.

Moscova nu exclude provocările Ucrainei împotriva celor două republici, a declarat jurnaliștilor Vasilii Nebenzia.

„Nu știu ce se va întâmpla acum, dar nu excludem provocările din partea ucraineană. Și republicile autoproclamate au spus că au informații că astfel de provocări se pot întâmpla”, a spus el, citat de Ria Novosti.

De asemenea, el a fost întrebat dacă, în cazul agresiunii Kievului împotriva RPD și RPL, unele țări occidentale ar putea acuza Rusia de invadarea Ucrainei.

„Sunt îngrijorat că s-ar putea întâmpla un astfel de scenariu. Chiar și a vorbi despre un război iminent este o provocare în sine”, a răspuns el.

Originile conflictului din Donbas

Războiul din Donbas își are originile în invadarea Ucrainei, de către Rusia, în martie 2014.

De la începutul lunii martie 2014, au avut loc proteste ale unor grupuri separatiste susținute de Rusia în Donbas care au escaladat într-un conflict armat între forțele separatiste ale republicilor autodeclarate Donețk și Luhansk și guvernul ucrainean.

Protestele erau atunci prezentate ca expresia nemulțumirii forțelor separatiste față de noua guvernare ucraineană, după care Rusia a lansat o campanie politică și militară coordonată împotriva Ucrainei.

Pe măsură ce conflictul a escaladat, Rusia a folosit o „abordare hibridă”, prin tactici de dezinformare, luptători, trupe rusești și sprijin militar convențional pentru a destabiliza regiunea Donbas.

Din martie 2014, când a fost invadată Ucraina, au murit peste 13.200 de persoane în acest conflict.

În ultimele luni, relațiile dintre Rusia și Occident au devenit și mai tensionate, iar situația din jurul Ucrainei s-a înrăutățit.

Washingtonul și Bruxelles-ul acuză Moscova că pregătește o „invazie”, în timp ce Kremlinul neagă orice intenție în acest sens.

La rândul ei, Moscova arată spre Alianța Nord-Atlantică, deranjată de consolidarea forțelor sale în Europa de Est.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Vrei să primești știrile zilei pe e-mail?

XS
SM
MD
LG