Linkuri accesibilitate

Ce înseamnă că au venit americanii? Valentin Naumescu: E un semnal politic foarte ferm pentru Rusia


Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vizitat vineri Baza 57 Aeriană de la Mihai Kogălniceanu din județul Constanța. NATO a vrut ca vizita lui Stoltenberg să marcheze moemntul venirii în România a 1.000 de soldați americani.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a vizitat vineri Baza 57 Aeriană de la Mihai Kogălniceanu din județul Constanța. NATO a vrut ca vizita lui Stoltenberg să marcheze moemntul venirii în România a 1.000 de soldați americani.

Venirea trupelor americane și a șefului NATO Jens Stoltenberg în România este un semnal politic foarte puternic pe care SUA și Alianța Nord Atlantică îl dau Rusiei, susține profesorul Valentin Naumescu, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Prin aducerea de trupe în România, NATO trasează linii roșii în viitoarele discuții cu Rusia, arată Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca.

„NATO, așa cum a spus, iată, confirmă prin fapte că va continua să întărească apărarea militară a Flancului Estic, să garanteze securitatea statelor membre ale NATO. Ceea ce se întâmplă acum nu este decât îndeplinirea angajamentelor asumate de către SUA și NATO, în baza, pe de o parte, a parteneriatului strategic cu România, pe de altă parte, în baza Tratatului NATO”, a declarat Valentin Naumescu într-un interviu pentru Europa Liberă.

11 februarie 2022. Șeful NATO vorbește în România despre riscul major ca Rusia să invadeze Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:58 0:00

În opinia acestuia, este un lucru foarte bun faptul că americanii sunt primii care au venit în România.

„Este foarte bine că SUA s-au grăbit și au dat acest semnal politic încă din prima fază pentru a arăta foarte clar că SUA nu-și părăsesc aliații și prietenii, și vor fi aici indiferent ce se va întâmpla. Nu avem nicio îndoială că și NATO va face la fel. Din ce am înțeles, se va înființa un grup de luptă în România, nu foarte mare, care practic ridică nivelul de apărare a Sudului Flancului Estic. Un astfel de grup de luptă există și în Polonia. Din acest punct de vedere, această decizie de venire a trupelor în România este salutară și pentru că rezolvă o inegalitate care era de câțiva ani între Nordul Flancului Estic, adică Polonia și statele baltice, și sudul Flancului Estic”, a explicat Valentin Naumescu.

Profesorul susține că NATO nu va interveni în eventualitatea nedorită în care Rusia va invada Ucraina. „Aceste trupe nu sunt aici pentru a lupta în Ucraina. Este vorba, repet, de un semnal politic foarte ferm că NATO își protejează, își apără aliații din NATO. Și este foarte limpede, cred eu, că Rusia nu va ataca țări în care se află trupe americane”, a mai spus Naumescu.

„Ne putem aștepta la scenarii destul de sumbre în ceea ce privește Ucraina”

Expertul în relații internaționale mai spune că, în privința Ucrainei, prezența trupelor americane nu garantează că nu va fi invadată.

„Din păcate, în ceea ce privește Ucraina și țările din jurul Rusiei, situația e mult mai gravă și mai îngrijorătoare și nu putem deloc exclude un tip de intervenție sau altul asupra acestor țări, în special asupra Ucrainei. Avem în vedere aici în special regiunile separatiste din Estul Ucrainei, unde de mai mulți ani guvernul de la Kiev oricum a pierdut controlul administrativ, iar separatiștii ruși se știe că sunt înarmați de fapt de Rusia, încă din 2014. Ne putem aștepta la scenarii destul de sumbre în ceea ce privește Ucraina, pentru că probabil regimul Putin dorește să se asigure că va pune Ucraina în imposibilitatea de a adera la NATO, adică practic o va descalifica să fie aliat NATO”, a spus Valentin Naumescu.

Profesorul Valentin Naumescu susține că în eventualitatea unei invazii militare, Rusia nu va avea capacitatea economică să administreze Ucraina.
Profesorul Valentin Naumescu susține că în eventualitatea unei invazii militare, Rusia nu va avea capacitatea economică să administreze Ucraina.

Expertul arată că Vladimir Putin știe că un stat cu probleme de securitate, probleme de trupe rusești pe teritoriul ei, conflicte separatiste, cu instabilitate politică nu este eligibil pentru a adera la NATO.

Va fi posibilă aplanarea conflictului din apropierea României pe cale diplomatică? „Greu de spus. Dar venirea trupelor aici era foarte necesară și exista un deficit de capacități militare de apărare a Flancului Estic în raport cu concentrarea excesiv de mare în Europa de Vest, sigur, rămasă din timpul Războiului Rece, unde nu mai există o amenințare la fel de mare. Deci, din acest punct de vedere, această întărire din Est era necesară de mai multă vreme”, a mai spus Valentin Naumescu, care a amintit de discuțiile privind aducerea de trupe în sud de la summit-ul NATO din Țara Galilor din septembrie 2014 și de la cel din iulie 2016 de la Varșovia.

Rusia nu va fi în stare să administreze Ucraine, în cazul unei invazii

Valentin Naumescu este sceptic în ceea ce privește capacitatea economică a Rusiei de a desfășura o invazie pe scară largă în Ucrainei.

„Toată lumea se referă la capacitatea de invadare a teritoriului ucrainean, care există din partea Rusiei. Dar nu este suficient să intri cu o divizie de tancuri pe teritoriul unei țări, ci trebuie apoi să o administrezi. Această operațiune este mult mai complexă și mult mai costisitoare decât invazia în sine. Ucraina este o țară mare, are aproape 45 de milioane de locuitori. Una e să intri cu diviziile de tancuri sau să o ocupi teritoriile aflate oricum sub separatiștii ruși, alta este o invazie pe scară largă cu ocuparea Kievului și administrarea unei țări care probabil va deveni foarte ostilă. Costurile unei astfel de operațiuni sunt imense și ar nărui economia rusă”, concluzionează profesorul Naumescu.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG