Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Sănătății arată că, până în prezent, a adoptat un ordin al ministrului Sănătății prin care s-a aprobat „Manualul centrelor comunitare integrate”.
Un centru comunitar integrat este un centru unde colaborează cabinetele medicilor de familie, cu serviciile sociale și servicii educaționale, inclusiv organizații non-guvernamentale, astfel încât să aibă acces la sănătate persoanele vulnerabile preponderent din mediul rural.
Termenul pentru înființarea a 200 de centre comunitare integrate este până în anul 2025. Potrivit datelor oficiale, în prezent, în mediul rural există aproximativ 949 de asemenea comunități vulnerabile, în timp ce în mediul urban și mic urban există 317 de comunități cu procent mare din populație vulnerabilă.
În același răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Sănătății arată că a întocmit proiectul pentru înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), care se va ocupa de dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, în principal de construirea celor 25 de spitale cu termen limită 30 iunie 2026.
Ministerul susține că proiectul a fost finalizat și se află în procedura de avizare internă. La începutul săptămânii, ministrul Alexandru Rafila declara că funcționarea ANDIS ar urma să fie aprobată în perioada aprilie-mai 2022 de către Guvernul României. Aceeași agenție se va ocupa și de dotările pentru spitale, care au ca termen limită anul 2024.
PNRR prevede că, dintre cele 25 de spitale sau unități sanitare noi, 19 clădiri vor respecta cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, iar șase vor respecta obiectivul de a atinge o cerere de energie primară cu cel puțin 20 % mai mică decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
Toate clădirile vor fi trebui să obțină certificate de performanță energetică.
De asemenea, prin PNRR vor fi finanțate și cumpărarea de echipamente pentru controlul microbiologic al aerului în blocurile operatorii și unitățile de terapie intensivă prin instalații specifice de climatizare, precum și instalații pentru dezinfectarea personalului medical pentru cel puțin 25 de spitale publice. Data de finalizare este până la 30 iunie 2024.
Tot în 2022, Ministerul Sănătății trebuie să mai adopte un pachet legislativ după cum urmează:
- Intrarea în vigoare a legilor privind dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate cu estimare realizare - trimestrul al II-lea al anului 2022;
- Intrarea în vigoare a legislației privind cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate – cu estimare realizare - trimestrul al II-lea al anului 2022;
- Dezvoltarea resurselor umane din sănătate - estimare realizare în trimestrul al IV-lea al anului 2022.
Expert în sănătate: Eu am întrebat unde sunt locațiile pentru spitale
Medicul Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate de la Societatea Academică din România, spune că prima întrebare pe care și-a pus-o cu privire la PNRR pentru sănătate este despre cum au ajuns cei care l-au conceput la cifrele astea.
„De exemplu, cum s-a ajuns numărul de spitale și sumele cuprinse în PNRR? S-a dovedit că nu exista niciun studiu, nicio locație pentru cele 25 de spitale. Ne-am lăudat că sunt foarte mulți bani în sănătate prin acest PNRR, dar în realitate e foarte posibil să ne aflăm într-o mare oportunitate pierdută”, arată Sorin Paveliu.
Dacă banii pentru construcția de spitale nu vor fi folosiți, ei nu vor putea fi relocați, mai arată Sorin Paveliu.
„Eu am întrebat care sunt locațiile, care sunt criteriile după care s-a stabilit numărul de spitale și e o mare problemă aici. Pentru că fiind foarte mulți bani pentru niște spitale care nu sunt identificate, noi cheltuim o sumă gigantică - vorbeam de 10 miliarde de lei. Când faci o astfel de cheltuială imensă nu mai ai loc și de altceva” a explicat Sorin Paveliu.
Expertul susține că peste 100 de spitale nu îndeplinesc în prezent condițiile de funcționare și au nevoie de bani. „Or, în clipa în care tu spui 'fac 25 de spitale noi', nu mai ai de unde să scoți bani pentru alte investiții necesare de 20 de ani”, a mai explicat Sorin Paveliu.
România alocă bani pentru personal medical instruit să folosească echipamente medicale, dar tot nu are oameni pregătiți
Un alt capitol care i-a atras atenția expertului în sănătate este evaluarea tehnologiilor medicale și a personalui instruit. „Dar noi alocăm bani pentru asta de ani de zile și n-am instruit măcar o singură persoană din administrație. Și acum o să o facem până la finalul anului!”, a spus Sorin Paveliu.
În același timp, prin PNRR se alocă bani și pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie.
„Nu știu cum vor fi gândit să facă dotarea unor centre medicale private, cum sunt cabinetele medicilor de familie, și cu ce le vor dota, că nu e niciun singur cabinet de medic de familie care să spună că nu e dotat, că dacă nu ar fi dotat nu ar fi lăsat să funcționeze”, a mai spus Paveliu.
Medicul spune că mai este și o problemă de responsabilitate pentru proiectele propuse, în sensul că acestea au fost făcute de niște oameni care acum nu mai lucrează în minister, iar actualii funcționari publici „nu au dorința să le ducă mai departe”.
„Sunt foarte mulți bani și îmi este foarte greu să cred că acești bani vor duce la îmbunătățirea sistemului de sănătate”, conchide Sorin Paveliu.
Pentru dezvoltarea infrastructurii din sănătate și a sistemului sanitar, România a prevăzut în PNRR o sumă de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
