La intrarea în România, ucrainenii trebuie să aștepte la cozi imense. În cel mai fericit caz, sosirea la graniță durează câteva ore. Unii refugiați au stat și o zi. Soluția aleasă de către o parte dintre familii este să vină în România pe jos, ceea ce înseamnă și lupta cu frigul.

Imediat după controlul de la frontieră, refugiații sunt întâmpinați de o mare de voluntari care fac tot posibilul să-i ajute să ajungă într-un loc sigur.

Societatea civilă s-a implicat și a creat o rețea prin care persoanele care vin din Ucraina să primească găzduire, informații sau alimente. Din Constanța, Timișoara, Neamț. Argeș sau Cluj, românii au anunțat că își pun la dispoziție locuințele personale pentru a-i adăposti pe cei care fug din calea războiului declanșat de Rusia.

Statul român nu a instalat taberele mobile pe care le au la dispoziție Inspectoratele pentru Situații de Urgență. Într-o astfel de tabără, dacă s-ar decide operaționalizarea, pot fi primite până la 201 persoane. România dispune de 39 de astfel de tabere la nivel național, ele fiind repartizate în județe.

Premierul Ciucă și ministrul de Interne, Lucian Bode, au fost vineri în Vama Siret pentru a vedea cum decurg operațiunilor de preluare a cetățenilor care vin din Ucraina. Un antreprenor botoșănean i-a reproșat lui Nicolae Ciucă intervenția autorităților, spunând că „nu au făcut nimic", iar misiunea umanitară a fost făcută de voluntari și ONG-uri.

Până vineri seara, în centrele pentru refugiați au ajuns 34 de persoane, cele care au trecut granița doar cu buletinul. Persoanele care dețin un pașaport pot sta legal în România până la 90 de zile sau se pot deplasa spre un alt stat din vestul Europei.

Dacă ajung într-un centru pentru refugiați, ucrainenii primesc 16 lei pe zi pentru a-și asigura alimentele și apa. La intrarea în centru, fiecare persoană primește un pachet cu obiecte pentru igiena personală.