Directiva privind protecția temporară oferă acces la educație, asistență medicală și locuri de muncă în toate țările membre persoanelor care fug de războiul din Ucraina.
„Toți cei care fug de bombardamentele lui Putin sunt bineveniți în Europa. Le vom oferi protecție celor care caută adăpost și îi vom ajuta pe cei care caută o cale sigură pentru a ajunge acasă”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit comunicatului.
Măsurile concrete pentru refugiați
Ajutorul oferit de toate țările Uniunii Europene constă în:
- asigurarea unei protecții și conferirea unor drepturi cu efect imediat: printre acestea se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă, accesul la locuințe, asistență socială, asistență medicală sau de altă natură și la mijloace de subzistență;
- pentru copiii și adolescenții neînsoțiți, protecția temporară conferă dreptul la tutelă legală și accesul la educație;
- reducerea presiunii asupra sistemelor naționale de azil prin crearea unui statut de protecție cu formalități reduse. Astfel se va evita suprasolicitarea sistemelor naționale de azil și statele membre vor fi în măsură să gestioneze sosirile într-un mod ordonat și eficace, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a obligațiilor internaționale;
- solidaritate sporită și partajarea responsabilității: normele prevăzute în Directiva privind protecția temporară promovează un echilibru al eforturilor pe care le depun statele membre pentru găzduirea persoanelor strămutate din Ucraina. Comisia va coordona o „platformă de solidaritate”, în cadrul căreia statele membre pot face schimb de informații cu privire la capacitatea de primire;
- sprijin suplimentar din partea agențiilor UE: Frontex, Agenția pentru Azil a Uniunii Europene și Europol pot oferi sprijin operațional suplimentar, la cererea statelor membre, pentru a asigura punerea în aplicare fără probleme a deciziei.
Comisia precizează că Directiva privind protecția temporară a fost concepută special pentru a le oferi protecție imediată persoanelor care au nevoie de aceasta și pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de azil ale statelor membre.
Proceduri simplificate la frontieră
Comisia Europeană a prezentat și un ghid care să-i ajute pe polițiștii de frontieră din țările UE, pentru gestionarea cât mai eficientă și în siguranță a fluxului de refugiați ucraineni. Acestea nu au un caracter obligatoriu.
Una dintre orientări este ca statele membre să creeze culoare speciale de sprijin de urgență, fiind simplificate astfel procedurile de trecere a granițelor.
În acest sens sunt prezentate două măsuri de reducere a timpului de așteptare la frontieră: în cazul în care identitatea persoanei nu poate fi stabilită, ar trebui să se aplice procedura obișnuită de verificare la frontieră; verificările să aibă loc în timpul sau după transportul călătorilor către un loc sigur, și nu la punctul de trecere a frontierei.
Țările UE vor putea deschide și alte puncte de urgență pentru refugiați, iar intrarea va fi permisă inclusiv cu acte de identitate expirate, fără pașaport sau o viză valabilă.
O altă măsură importantă este acordarea rezidenței pe teritoriul statelor membre, după expirarea celor 90 de zile de ședere legală.
Totodată, Comisia spune că persoanele strămutate din Ucraina pot aduce bunuri personale fără taxe vamale și clarifică intrarea persoanelor care vin cu animale de companie.
18.000 de copii ucraineni în România
Peste 46.000 de ucraineni au rămas în România, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Dintre aceștia, aproximativ 18.000 sunt copii.
„Până la ora 8:00, în această dimineaţă, pe teritoriul României au intrat 118.461 de refugiaţi ucraineni. Dintre aceştia, 70.026 au părăsit teritoriul României. Au rămas în ţară 46.435, ceea ce reprezintă aproximativ 39% din numărul total al cetăţenilor ucraineni care au intrat pe teritoriul României”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, la începutul şedinţei de guvern.
Premierul român a precizat că 1.070 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil, iar dintre aceştia 476 au rămas în centrele de azil din România.
Ciucă a adăugat că a purtat discuții miniștrii Educației, Tineretului și Familiei și Afacerilor Interne pentru adoptarea de măsuri „în perioada următoare” în privința celor 18.000 de minori.
Când ar putea intra în vigoare măsurile propuse
Mai urmează ca propunerile să fie adoptate de către Consiliul European, chiar dacă instituția s-a exprimat în favoarea acestora. Discuțiile vor fi purtate pe 3 martie în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.
Odată adoptată, protecția temporară ar urma să se aplice imediat pe o perioadă de un an. Această perioadă se prelungește automat încă un an, precizează Comisia Europeană.
„Comisia poate propune în orice moment Consiliului să pună capăt protecției temporare, dacă situația din Ucraina va permite returnarea în condiții de siguranță și durabile a persoanelor cărora li s-a acordat protecție temporară, sau să o prelungească cu încă un an, în cazul în care perioada inițială este considerată insuficientă”, se mai arată în comunicat.
