Culoarul rutier destinat convoaielor umanitare omologate care pleacă din România spre Cernăuți rămâne unul sigur - în ciuda deplasării bombardamentelor de pe teritoriul ucrainean și înspre Vestul țării - a spus pentru Europa Liberă directorul Crucii Roșii Române, Ioan Silviu Lefter.
Se poartă însă discuții și pentru deschiderea de noi culoare.
„Suntem într-o discuție cu cei de la Odesa, poate nu chiar pentru un culoar, dar să putem traversa cu materiale, cu tot ce au nevoie, pe la Isaccea, iar ei vin și își preiau de acolo produsele, ca să le ducă unde au nevoie. Și sigur, intenționăm săptămâna viitoare să deschidem un coridor și din Baia-Mare, pe la Sighet, să trecem și pe acolo, cu convoaie, cu alimente și bunuri generale”, a declarat directorul Crucii Roșii Române, Ioan Silviu Lefter.
Peste 500 de voluntari și peste 100 de angajați ai filialei române a organizației ajută zilnic refugiații care ajung în România și care părăsesc țara, dar și în colectarea și distribuirea ajutoarelor umanitare către Ucraina.
Un al doilea convoi umanitar pregătit de organizație, din donațiile strânse la nivel intern, a pornit vineri dimineață, prin vama Siret - Porubne, spre Cernăuți.
Este vorba de șase TIR-uri, totalizând 130 de tone de alimente greu perisabile, materiale sanitare, produse de igienă, inclusiv pentru copii și bebeluși.
Săptămâna trecută alte 11 TIR-uri au ajuns la Cernăuți, în depozitul organizat de voluntari ai filialei daneze a organizației, în colaborare cu Crucea Roșie ucraineană.
„Destinația finală sigur o stabilesc ei, își cunosc mai bine nevoile autoritățile de acolo. Se duc în zonele afectate, dânșii pot intra acolo, noi încă nu putem intra, abia au putut intra câțiva reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii. Lucrurile nu sunt așezate încă, de asta autoritățile sunt cele care duc produsele mai departe”, a spus Silviu-Ioan Lefter.
În ciuda acestor dificultăți, nu există riscul blocării ajutoarelor transmise, la Cernăuți.
„Am fost la Cernăuți de două ori în depozitul respectiv, săptămâna trecută, împreună cu reprezentanți din conducerea Federației Internaționale a Crucii Roșii, dacă nu ar pleca produsele, s-ar bloca depozitul, care nu e neapărat imens. Ei (autoritățile din Ucraina, n.red.) se descurcă, de acolo își fac propriile convoaie”.
„Culoarul este sigur”
Chiar dacă în noaptea de joi spre vineri au fost înregistrate explozii și în orașe nevizate până acum, Luțk, Dnipro și Ivano-Frankivsk, la circa 130 de kilometri de Cernăuți, culoarul spre acest oraș este unul sigur, a spus șeful Crucii Roșii Române.
„130 de kilometri e o distanță în afara bătăii unui tun. Chiar și în condiții de tir, au ieșit și din Mariopol oameni, sub tir și tot au ieșit, dar aici nu, e o zonă neafectată deocamdată de război”, a spus Ioan Lefter.
El a adăugat că a discutat vineri dimineață cu consulul României la Cernăuți și nu i-au fost semnalate îngrijorări cu privire la siguranța transporturilor umanitare care urmau să ajungă acolo sau a refugiaților care așteaptă să treacă pe la vama Siret.
Șeful Crucii Române, Ioan Silviu Lefter, a răspuns la câteva întrebări legate de sprijinirea refugiaților ucraineni la vămile de ieșire din Ucraina, respectiv de intrare în România.
Europa Liberă: În ce constă implicarea Crucii Roșii Române în contextul crizei ucrainene?
Ioan Silviu Lefter: Acționăm pe două direcții principale. Avem oameni în toate zonele de intrare în România și din Republica Moldova, astfel că îi întâmpinăm pe refugiați cu sandwhich-uri, cu apă, pamperși, obiecte de îmbrăcăminte.
Suntem prezenți și în vămile de ieșire, pentru că oamenii au traversat deja România și acolo îi ajutăm cu aceleași lucruri. Am fost personal pe toată zonă Nord, să văd cum se desfășoară activitățile și să discut și cu autoritățile și sprijinul umanitar funcționează bine.
Al doilea palier este că pregătim convoaie umanitare cu care vrem să ajutăm cetățenii din Ucraina. Acolo, marea majoritate au nevoie de o serie de bunuri, bineînțeles și alimentare, cazarmament, medicamente și o paletă largă de produse, pe care noi le-am recepționat. Săptămâna trecută a plecat un convoi de 11 TIR-uri astăzi unul de 7, din care unul al Crucii Roșii Chineze.
Europa Liberă: Ce e de făcut pentru refugiații care așteaptă mult la granița ucraineană? Ei cum sunt ajutați?
Ioan Silviu Lefter: Am fost acolo, am stat cinci zile cred la vamă la Siret, acolo au fost cele mai multe intrări. Am fost împreună cu domnul Flutur (președintele Consiliului Județean Suceava) și am discutat cu guvernatorul militar de la Cernăuți, au guvernator militar acum în fiecare regiune și i-am rugat să asigure o fluență mai mare prin vamă, pentru că la ei e aglomerația formată, nu la noi. La granița românească nu erau probleme. Și să știți că s-a cunoscut, dacă înainte când a început migrația, dacă stăteau și 30 de ore în picioare, acum stau 2 ore.
Europa Liberă: Sunt totuși în continuare persoane care spun că au așteptat ore în șir la vama vecină...
Ioan Silviu Lefter: Eu am vorbit de cei care intră pe jos, la mașini am văzut într-adevăr cozi mai mari. Dar vă închipuiți că una e să stai în mașină și alta să mergi pe jos... nu putem influența foarte mult procedurile din partea ucraineană, este o problemă internă a lor.
Europa Liberă: Și cât timp așteaptă acolo, pot fi ajutați și de partea română? Cum?
Ioan Silviu Lefter: Știu că s-a mai trecut și în partea cealaltă, ca să îi ajute la cozi, s-a găsit înțelegere la vameși și la organele ucrainene să ne lase să trecem să îi putem ajuta și pe cei care așteaptă. Nu am participat personal, dar știu că s-au făcut și astfel de acțiuni.
Europa Liberă: Convoaiele Crucii Roșii, care merg spre Cernăuți, pot opri și descărca ajutoare punctual și pentru cei de la cozi?
Ioan Silviu Lefter: Nu, pentru că sunt produse pe paleți, care se descarcă organizat și de acolo se împart pe zonele unde trebuie transmise. Se desfac paleții, se fac unii noi, nu pot să mă opresc în vamă cu un camion să desfac un camion cu pamperși.
Europa Liberă: Deci voluntarii dumneavoastră nu trec practic granița?
Ioan Silviu Lefter: Nu prea, e totuși o trecere de graniță, vă dați seama, nu e atât de simplu.
Europa Liberă: Și atunci cum sunt ajutați? Cu produse sau ce mai au nevoie...
Ioan Silviu Lefter: Autoritățile lor (se ocupă de asta, n.red.), dar din câte știu au mai permis să treacă și de la noi încolo, pentru cei care așteaptă în Ucraina.
Europa Liberă: Cum sunt ajutați la intrarea în România?
Ioan Silviu Lefter: În punctele vamale avem cam de toate, obiecte de îmbrăcăminte, jucării pentru copii, alimente la modul sandwich-uri, conserve. Avem chiar și hrană pentru animale, pentru că mulți trec cu căței, cu pisici. Cooperăm foarte bine cu organizații precum Salvați Copiii, care au făcut și puncte de distracție pentru copii. Autoritățile îi duc (pe refugiați, n.red.) într-o tabără intermediară, ca să vadă ce destinație iau. Puțini au rămas în România, marea majoritate solicită să plece. Sunt sprijiniți de autorități și îi duc, pe cei care nu sunt cu mașina, ori la aeroport, ori cu trenul, să știți că e o muncă nu ușoară.
Europa Liberă: Sunt mai multe astfel de tabere, la vămi?
Ioan Silviu Lefter: Una este la Siret, am fost în ea, e o tabără de trecere, oamenii trec prin tabără, se odihnesc un pic, e cald în corturile alea, au o masă caldă și în 24 de ore, în funcție de dorințele lor, sunt trimiși în zonele pentru care au optat.
Europa Liberă: Sunt numeroși refugiați care ajung și în București, sau în orașe din centrul țării...
Ioan Silviu Lefter: Acolo se ocupă autoritățile de cazarea lor și doar apelează la noi pentru sprijin, asta e funcția noastră, conform legii, într-o situație ca aceasta. Au apelat la noi, în diferite situații, că mai au nevoie de paturi, de pături, saltele. Ieri, filiala noastră de la Giurgiu a organizat într-o sală de sport o mare sală de cazat cetățeni.
Europa Liberă: E într-adevăr acesta următorul pas, utilizarea unor astfel de centre, care aduc a spitale de campanie? Pentru că în prezent, numeroși refugiați sunt cazați fie în unități private, fie la persoane fizice care și-au oferit ajutorul...
Ioan Silviu Lefter: Există un scenariu în care s-ar putea să vină mult mai multă populație în România dinspre Ucraina. Dar la întrebările acestea cel mai bine pot răspunde cei de la Direcția pentru Situații de Urgență. Noi lucrăm împreună, dar problema în sine o gestionează ei, apelează la noi cu tot ce au nevoie, să facem achiziții, să lansăm un apel umanitar.
Europa Liberă: Crucea Roșie e sinonimă oarecum cu implicarea umanitară în situații de criză, dar sunt în același timp foarte multe ONG-uri care au sărit în ajutor acum...
Ioan Silviu Lefter: Colaborăm cu toți, le-am spus că nu e un concurs cine face bine, important e să facem bine.
Europa Liberă: Care poate fi cea mai mare provocare pentru gestionarea sosirilor refugiaților, pentru perioada următoare, dacă numărul va crește?
Ioan Silviu Lefter: Vă dați seama că nimeni nu a fost pregătit pentru așa un gen de dezastru, nimeni nu și-a putut închipui că o să ajungem într-o situație de război, în Europa, sigur. Învățăm și noi pe drum toate lucrurile astea, dar ne vom descurca, în orice situație.
Transporturi trimise în Ucraina de ONG-uri
În paralel cu activitatea și convoaiele umanitare organizate de Crucea Roșie, numeroase ONG-uri s-au mobilizat pentru trimiterea de donații în Ucraina.
„Am reușit să trimitem până acum două transporturi, unul la Cernăuți și unul prin vama Sighet, fiind predat după vama ucraineană. Mâine (sâmbătă, n.red.) trimitem un nou transport, vreo 30-40 de paleți, cu alimente, materiale medicale, pături, inclusiv generatoare”, ne-a declarat Dan Jecan, coordonatorul CERT Transilvania, organizație din Cluj-Napoca implicată în numeroase acțiuni civice.
După trecerea graniței ucrainene, materialele transportate ar urma să fie preluate de Organizația Națiunilor Unite și să ajungă la spitale din Kiev și Cernăuți.
De o parte și de alta a frontierelor există de altfel un tranzit destul de intens al celor care transportă de o parte și de alta bunuri pentru refugiați, a mai spus el.
Convoaie speciale
Convoaiele cu ajutoare transmise de Crucea Roșie sunt unele cu un caracter special, caracterul umanitar al acestora fiind stabilit de Convenții și acorduri internaționale.
În condiții de război, inclusiv însemnele organizației sunt modificate, amplificate, pentru a fi vizibile și din elicopter și a marca specificul transportului, ne-au precizat reprezentanții organizației.
De asemenea, convoiul este coordonat la ambele capete de personal instruit care cunoaște procedurile inclusiv în caz de intersectare cu un convoi militar.
Reprezentanții Crucii Române au transmis recent că pe fondul mobilizării civice pentru ajutorarea cetățenilor ucraineni, „în ultimele zile, persoane din România, din dorința de a ajuta, au vrut să folosească simbolul crucii roșii pe fundal alb pentru a trece mai repede granița sau pentru a efectua transporturi de marfă...”.
Utilizarea nepermisă a emblemei, adoptată în 1864 ca simbol al serviciilor medicale militare, este una abuzivă și îi poate pune în pericol pe cei aflați în misiuni umanitare, au transmis reprezentanții organizației.
