După ce în luna februarie 2022, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, declara că ar vrea să reintroducă trimestrele în structura noului an școlar, acum el vine cu o altă propunere: perioade mai scurte de învățare, intercalate cu mai multe vacanțe.
Oficialul din Educația a plusat cu o măsură care ar putea avea efecte importante și în privința evaluării elevilor: renunțarea la tezele școlare semestriale pe care le susțineau elevii înainte de pandemie.
Propunerile au fost discutate în Consiliul de Dialog Social, un organism consultativ din care fac parte reprezentanți ai elevilor, profesorilor și ai părinților. Nimeni nu a știut cum va arăta noua structură dinainte.
În noua structură a anului școlar, toți elevii din România ar urma să aibă o vacanță de o săptămână în luna octombrie și o altă vacanță în luna februarie, care va fi stabilită de fiecare inspectorat în parte.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că vrea să renunțe la tezele semestriale pe care le susțineau elevii până acum, pentru că nu le mai consideră sunt relevante. În toamna anului trecut, la începutului anului școlar 2021-2022, oficialul spunea însă că tezele școlare trebuie susținute.
„De ce am făcut această propunere de renunţare la teze? Am făcut-o pentru că în anul şcolar 2020-2021 am văzut că 53% din elevii României au luat note peste 8,50. Am propus, fiind o proporţie inacceptabilă, pentru că dacă 53% din elevii României ar fi de top, înseamnă că în educaţia din România nu am mai avea nicio problemă”, a spus Cîmpeanu într-o emisiune la TVR 1.
Expert: „Problema era de structură sau de cât timp stau elevii în fiecare zi la școală?
Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, spune că această schimbare este de formă, nu de fond. „Problema în sistemul de educație din România este fondul. Așa cum știm de mulți ani, e legat de programe și de pregătirea profesorilor. Reformă reală ar însemna să ne ocupăm de acestea două”, a spus Ovidiu Voicu.
În opinia acestuia nu contează câte zile la rând stau elevii la școală, ci câte ore stau în fiecare zi.
„Știm că elevii stau zilnic 7-8 ore la școală și multe alte ore să își facă temele. Noi avem o lege din 2019 care spune că trebuie să introducem un număr mai mic de ore în fiecare zi, lege amânată până acum”, arată Ovidiu Voicu.
Problema era de structură sau de cât timp stau elevii în fiecare zi la școală?Ovidiu Voicu
Ovidiu Pânișoară: „Pe ce studii se bazează?”
Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, arată că schimbarea propusă e una majoră, nu e numai despre introducerea unei vacanțe.
„Întrebarea este pe ce studii se bazează? Poate că există, dar noi nu le știm. Trebuie studii făcute pe România, să vadă exact cum e cu curba de efort a elevilor. Trebuie să ținem cont de niște lucruri care sunt legate de curba de efort a elevilor, de situația școlilor și de dotările școlile”, spune Pânișoară.
Expertul e de părere că „toate acestea trebuiau puse undeva într-o cercetare, apoi chestionați și elevii, și părinții.” „Trebuiau să existe niște cercetări în spate, care să ne arate care sunt perioadele de maxim efort.”
Profesorul universitar susține că elevii au vârste diferite și rezistență diferită la efort. „În cazul copiilor este vorba de vârste diferite, unii copii au nevoie de o anumită perioadă de stat la școală, alții de altă perioadă”, a explicat Ovidiu Pânișoară.
Expertul în educație spune că schimbarea structurii anului școlar nu era primul lucru cu care trebuia început.
„Trebuie 'aerisit' programul. Nu orele de stat la școală sunt cea mai mare problemă, ci ce se întâmplă în acele ore. Profesorii se plâng că trebuie să predea multă materie într-un timp foarte scurt. Și atunci efortul este diferit. Una este să înveți mult în multe ore și alta e să înveți puțin în timp mai mult”, a mai spus profesorul.
Simion Hancescu: „Nu vedem nimic spectaculos. E un mic retuș, nimic de esență”
Schimbarea anunțată a structurii anului școlar a luat prin surprindere pe toată lumea. Profesorii spun, de exemplu, că ei nu au știut că vor fi introduse mai multe vacanțe.
„Nu vedem nimic spectaculos în schimbarea structurii anului școlar. S-au mutat două vacanțe. Nu e nicio împărțire în module, anul școlar rămâne pe semestre”, spune Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
Profesorul susține că va mai fi o întâlnire la Ministerul Educației pentru structura noului an școlar, iar în cadrul acesteia va fi luată o decizie finală.
„Programele sunt neschimbate, manualele sunt aceleași. Tot la fel de încărcate. E un mic retuș, nimic de esență. Ca noutate e o vacanță în februarie, dar data o decide inspectoratul. Și a o altă noutate e 'Săptămâna Verde', anunțată deja de președintele Iohannis anul trecut”, a mai spus Hancescu.
Simion Hancescu, profesor de fizică și chimie de carieră, spune că el nu vede „relevanța” tezelor pe care ministrul Educației vrea să le elimene. „Sunt diferențe de notare între o școală sau alta, între un profesor și un altul. Ar fi ideal să avem o evaluare standardizată pentru că așa ai știi care e nivelul real al fiecărui elev. Rămâne de văzut cine să o facă”, a spus Hancescu.
Elevii nu mai vor să dea teze semestriale
Și elevii din România sunt de acord cu renunțarea la tezele școlare. Consiliul Național al Elevilor a realizat o consultare cu peste 10.000 de elevi din toată țara, iar 70% din aceștia au spus că își doresc eliminarea tezelor și înlocuirea acestora cu „mijloace de evaluare sumativă”, adică printr-o metodă de evaluarea pe care fiecare profesor în parte o poate alege.
„În același timp, majoritatea respondenților ne-au transmis că ar fi de acord cu introducerea unor evaluări unitare, cu subiect unic la nivel național, la începutul și sfârșitul anului școlar, astfel încât să poată fi creionată o radiografie clară a evoluției pe care elevii o au pe parcursul unui an școlar”, a transmis Consiliul Național al Elevilor.
Președintele Federației Naționale de Părinți, Iulian Cristache, susține că începerea anului școlar mai devreme „nu e un capăt de țară”, ci mai degrabă o armonizare cu ce se întâmplă în sistemele de educație din alte țări europene.
„Dacă ne uităm la numărul zilelor de vacanță, e la fel. Mi se pare bine așa. Dar rămâne să vedem cum va fi evaluarea prin care elevii să dobândescă competențele”, a spus Iulian Cristache.
Cum va arata noua structură a anului școlar:
- 5 septembrie 2022 – Încep cursurile – primul modul de învățare
- 24 - 30 octombrie 2022 – vacanță pentru toți elevii și preșcolarii.
- 1 noiembrie – 22 decembrie 2022 – al doilea modul de învățare
- 23 decembrie - 8 ianuarie – vacanță de iarnă.
- 9 ianuarie – până în a doua săptămână din februarie 2023 – al treilea modul de învățare ( elevii vor avea o vacanță de o săptămână stabilită de fiecărui inspectorat școlar județean – în a 2-a, a 3-a sau a 4-a săptămână din februarie)
- Din februarie începe cel de-al patrulea modul care se va derula până în preajma Sărbătorilor Pascale, atât catolice, cât și ortodoxe.
- 8 - 23 aprilie 2023 – Vacanța de Paște
- Din 24 aprilie până pe 16 iunie urmează al cincilea modul de învîșare
- Vacanța de vară începe din 17 iunie și va dura până în prima zi de luni din septembrie, când ar urma să înceapă anul școlar 2023 - 2024.
