Includerea în Top 50 Global Teacher Prize înseamnă că profesoara din Oradea este printre 50 cei mai buni profesori din lume. Metoda ei prin care folosește jocuri și proiecte inedite pentru a-i determina pe elevii ei să citească și să învețe a atras atenția și președintelui Klaus Iohannis, care anul acesta a premiat-o de Ziua Națională a României.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, Mirela Tanc spune că pandemia a schimbat pentru totdeauna modul de predare și, totodată, de pregătire a profesorilor care trebuie să-și adapteze metodele la noile condiții. Profesoara arată că tehnologia poate fi aliatul profesorilor pentru a-i determina pe elevi să învețe, numai că trebuie să știi cum să o utilizezi. „Folosesc mult interactivitatea, pentru că altfel copiii sunt plictisiți de un monolog de 50 de minute. Ei nu au răbdare să vizioneze un videoclip de câteva minute, darămite să ne asculte pe noi. Trebuie tot timpul să ne conectăm cu ei și evident să ne adaptăm la clasă”, a spus Mirela Tanc în interviul acordat Europei Libere.
1. Ați integrat tehnologia în actul de predare încă dinainte de pandemie. Cum ați reușit să-i atrageți pe elevi?
Mirela Tanc: De mult timp am făcut din tehnologie un aliat. Deși la început am văzut și eu în tehnologie, în jocuri, un dușman al educației, la fel cum au văzut și alți profesori. O consideram un consumator de timp și de energie care le răpea elevilor atenția, concentrarea și timpul. Asta a fost prima mea reacție. Dar apoi m-am întrebat ce văd elevii în aceste jocuri pe calculator, ce îi atrage atât de mult încât să-i captiveze cu totul. Așadar, i-am studiat și am văzut cu cât patos joacă, cum se iau la concurs între ei și cum se bucură. Atunci mi-am propus să fac tot posibilul și să folosesc aceste strategii în predarea mea pentru a-mi face materia mai atrăgătoare.
Am pornit de la o idee, apoi a urmat altă idee și tot așa până am ajuns la o metodă care astăzi se folosește. Am făcut specializări pentru că nu știam de unde să încep, am făcut cursuri de calificare pentru a-mi angaja și a-mi motiva elevii să învețe. În urmă cu mulți ani, am participat la un curs organizat de Universitatea Harvard. Am ales resurse de top pentru că în continuare cred că aceasta este o problemă delicată.
În continuare sunt dascăli care cred că asta nu e învățare, că ceea ce fac eu nu este școală, că e pierdere de vreme, că școala se face doar cu cretă și tablă.
Apoi tot aceeași dascăli se plâng că elevii nu mai învață, lamentările tradiționale. Dar antidotul la aceste lamentări este să găsești soluții la problemele cu care te confrunți. Eu am acționat și din punctul acesta de vedere sunt un profesor mulțumit și sunt bucuroasă pentru ceea ce am făcut. Omul sfințește locul, e ușor să ne plângem și să nu facem nimic.
2. Toată lumea fuge de școală online, spunând că pierderile sunt foarte mari. Se poate sau nu învăța online din punctul dvs. de vedere?
Mirela Tanc: Adevărul e că, la noi, orele online au fost pierdere de timp în unele școli din motivul că profesorii nu au știut să predea, elevii n-au știut să folosească tehnologia pentru școală, foarte puțini elevi foloseau tehnologia pentru proiectele școlare, ei o foloseau pentru a se juca. Dintr-o dată, au fost scoși din zona aceasta de joc și puși să o folosească pentru școală. Dar școala online se face, eu am făcut multe cursuri online, este varianta prin care poți ajunge la cursuri din întreaga lume. Cursuri online s-au făcut și se vor face, e important cum le percepem și cum ne raportăm noi la aceste cursuri online.
3. În aceste condiții, ce a mai schimbat pandemia în modul dumneavostră de predare?
Mirela Tanc: Eu foloseam tehnologia de mai mult timp, în 2018 am organizat un curs pentru profesori despre predarea cu ajutorul tehnologiei. La început am avut profesori numai din Oradea, dar apoi am avut și din Iași, din Brașov, din București. Iar cursurile au fost și fizice și online. Ce am schimbat eu în perioada aceasta de pandemie a fost că mi-am dedicat mai mult timp împărtășirii cu colegii a ceea ce făceam. O colegă mi-a spus că ar avea mult mai mult de învățat de la mine și de ce nu fac un curs. Atunci am updatat cursul meu mai vechi noilor nevoi. Înainte de curs, le dau profesorilor un chestionar în care îi întreb care sunt nevoile lor concrete.
4. Cum se desfășoară o oră de limba română pe care o predați dumneavostră?
Mirela Tanc: „Nu folosesc tehnologia la fiecare oră. Am adaptat orele noii programe de la limba română, axată pe dezvoltarea de abilități, nu neapărat de cunoștințe. Folosesc elemente preluate din jocuri, dar nu oră de oră. Folosesc mult interactivitatea, pentru că altfel copiii sunt plictisiți de un monolog de 50 de minute. Ei nu au răbdare să vizioneze un videoclip de câteva minute, darămite să ne asculte pe noi. Trebuie tot timpul să ne conectăm cu ei și, evident, să ne adaptăm la clasă. Poate tu îți propui să faci ceva la oră, dar vezi copiii obosiți pentru că au avut o teză grea și atunci te adaptezi la fața locului. Ceea ce mă ajută pe mine să-mi desfășor orele cât mai bine este că știu care sunt pasiunile elevilor mei pe care le aflu pe bază de chestionare și le folosesc în predare. Dacă am elevi pasionați de muzică, de jocuri, de dansuri, folosesc toate acestea în predare și găsesc soluții să-i aduc la materia mea.
5. Anul acesta evaluarea elevilor de la clasă a fost schimbată -prin eliminarea unei teze la gimnaziu și a două teze la liceu. Cum vedeți evaluarea în condiții de pandemie?
Mirela Tanc: La gimnaziu, s-a scos o teză, dar au rămas tezele pentru materiile de la evaluarea națională. Cred că e o direcție excepțională, pentru că în perioada pandemiei nu am reușit să facem tot ce făcea înainte fizic în clasă și ne-am trezit că suntem epuizați. Și atunci o strategie bună este să ne concentrăm, să esențializăm. Nu putem aduce în online toată materia din programă. Este și direcția de la nivel global, inclusiv Universitatea Harvard o are, pentru că nu se poate face în online tot ceea ce se făcea la nivel fizic. Trebuie să ne concentrăm pe a găsi soluții, nu pe a da vina unii pe alții. Evaluarea în pandemie cred că e oricum numai obiectivă nu! Oricum ne-am suci și învârti și am considera că avem platforma cea mai potrivită, evaluarea nu este obiectivă. Notele copiilor au crescut. Copiii au găsit soluții de a ne fenta. Elevii ne-au luat-o înainte, ei sunt experți în tehnologie - că o recunoaștem sau nu- și găsesc soluții de a ne înșela vigilența. Cred că noi trebuie să ne concentrăm prin a-i convinge că își fură singuri căciula, că își fac singuri rău dacă trișează.
6. Ați fost premiată de președintele Klaus Iohannis, „patronul” proiectului România Educată. Cum vedeți acest proiect?
Mirela Tanc: Nu am fost implicată personal în elaborarea lui, dar am citit secvențe și articole despre el. Cred că ideile sunt bune, dar acum mai rămâne să fie și puse în practică. Eu cred în acest proiect și mă gândesc că dacă se va implementa, școala românească va ajunge acolo unde îi este locul. Dar sper că nu mai e mult până să fie implementat.
7. De ce credeți că elevii români sunt printre ultimii la testele PISA? De ce avem un procent așa de mare de analfabeți funcțional?
Mirela Tanc: Aud des despre testele acestea PISA, dar aud și de elevii români care au rezultate excepționale la competițiile internaționale și sunt printre cei mai buni. Am întrebat despre aceste rezultate de la PISA și pe profesoarele – cursantele mele din toată țara – și niciunele nu au dat aceste teste cu elevii lor. Nu știu cum sunt selectate școlile, nu știu unde se dau aceste teste PISA. La școala mea chiar nu știu copii care să citească și să nu înțeleagă ce citesc. Cred că un răspuns ar fi că, asemeni profesorilor cărora le este greu să iasă din zona de confort, și elevilor le este greu să se mobilizeze. Dar, iarăși, soluția la lamentare este să acționăm.
8. Gramatica se face până la clasa a VIII-a. Ar fi utilă introducerea unor ore și la liceu?
Mirela Tanc: Eu cred că este necesară și la liceu. Poate nu predată în detaliu la fel ca și în gimnaziu. Dar trebuie predate acele norme ortografice, ortoepice, de scriere corectă. Sunt necesare și la liceu pentru că în bagajul de cunoștințe pentru viață sunt necesare și aceste noțiuni gramaticale.
9. Prin ce metode îi convingeți pe elevi să citească?
Mirela Tanc: Prin jocul Mindcraft, prin jocul Fornite, de exemplu. Le cer să creeze în jocurile respective secvențe din cărți sau din anumite texte și le-a plăcut foarte mult. Chiar la clasa a opta am avut un text interesant, ca să nu spun ciudățel, Platanov, și câțiva copii au creat un joc cu secvențe în Mindcrafts și au înțeles mult mai bine când au vizualizat despre ce e vorba – că e despre de un copac, de două flori. Cu siguranță au înțeles mai bine. Ei au trebuit mai întâi să se documenteze. Eu le cer să mă convingă că au citit comparând diverse personaje. Și atunci, evident, dacă nu au citit se simte imediat.
10. Cum se văd schimbările din ultima vreme în educație din punctul de vedere al unei profesoare de limba română?
Mirela Tanc: Eu tot sper că va fi bine și deja, în România, sunt multe proiecte pe educație, dar mi se pare că nu sunt corelate între ele. Sunt inițiative de la stat, de la instituții private, dar nu sunt conectate. Aici cred că avem noi o problemă în a le conecta.
Legat de schimbările din Educație, eu cred că pandemia a accelerat evoluția dezvoltării profesionale a dascălilor. Cred că ne-a deschis ochii că trebuie să ne updatăm constant, a adus școlii românești tehnologie și platforme necesare.
Noi, profesorii, am avut la dispoziție multe oportunități – am vizitat muzee, am călătorit virtual, am dus copiii unde am vrut noi.
Cred că nu trebuie să considerăm școala online ca pe un eșec, ci ca pe alt fel de a face educație, un alt fel de a ne crea conținut original pentru elevii noștri. Și depinde de noi să ne adaptăm la noile cerințe de pe piața muncii. Noi pregătim elevii pentru meserii care astăzi încă nu există și, de asta, trebuie să le dezvoltăm spiritul critic, abilitățile de colaborare, spiritul de echipă.
Personal, pandemia mi-a oferit ocazia să mă dezvolt și să-mi confirm expertiza la nivel internațional, să-mi folosesc expertiza în organizarea de evenimente excepționale, inclusive a unui TEDex cu invitați globali – un profesor de la Harvard, un director de la National Geographic, cu activiști pro mediu din Dubai - ceea ce nu puteam să fac dacă era cu prezență fizică.
Noi avem datoria, dacă nu chiar obligația, de a integra tehnologia în mod natural în ceea ce le oferim elevilor la școală.
