Rusia amenință cu acțiuni în justiție dacă va fi „forțată” să intre în incapacitate de plată
Rusia va acționa Occidentul în justiție dacă va încerca să o forțeze să intre în incapacitate de plată a datoriei sale suverane, a declarat luni ministrul de finanțe, Anton Siluanov, într-un interviu pentru ziarul pro-Kremlin Izvestia, relatează Reuters.
„Bineînțeles că vom da în judecată, pentru că am luat toate măsurile necesare pentru a ne asigura că investitorii își primesc plățile”, a declarat Siluanov.
„Vom prezenta în instanță facturile noastre care confirmă eforturile noastre de a plăti atât în valută, cât și în ruble. Nu va fi un proces ușor. Va trebui să ne dovedim foarte activ cazul, în ciuda tuturor dificultăților”, a completat el, fără să dea alte detalii cu privire la opțiunile legale ale Rusiei în acest sens.
La peste 100 de ani de la ultimul default, Rusia se confruntă cu prima sa incapacitate de plată externă, după ce la începutul acestei săptămâni a făcut aranjamente pentru a efectua o rambursare a unei obligațiuni internaționale în ruble, chiar dacă plata era scadentă în dolari americani.
Săptămâna trecută, ministrul rus a declarat că Rusia va face tot posibilul pentru a se asigura că creditorii săi sunt plătiți.
Anton Siluanov a declarat că datoriile externe ale Rusiei se ridică la aproximativ 20% din totalul datoriei publice, care se ridică la aproximativ 21.000 de miliarde de ruble (261,7 miliarde de dolari). Din această sumă, aproximativ 4.500-4.700 de miliarde de ruble reprezentau pasive externe.
Rusia nu a mai intrat în incapacitate de plată a datoriei sale externe de după revoluția din 1917, dar obligațiunile sale au apărut acum ca un punct fierbinte în lupta sa economică cu țările occidentale.
Premierul Finlandei: Niciun sistem nu oferă aceleaşi garanţii de securitate precum NATO
Premierul finlandez a vorbit într-un interviu acordat duminică postului de radio naţional finlandez despre avantajele unei aderări a ţării sale la NATO.
Sanna Marin (foto) nu şi-a exprimat clar sprijinul sau opoziţia faţă de o cerere de aderare a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică, dar a insistat că, referitor la securitate, nu există nicio altă soluţie echivalentă cu apartenenţa la o alianţă militară.
„Articolul 5 oferă securitate cuprinzătoare. De asemenea, NATO are exerciţii comune şi o politică de apărare comună”, a spus Sanna Marin, potrivit Agerpres.
Ea a adăugat că niciun sistem nu oferă aceleaşi garanţii de securitate precum NATO.
Finlanda s-a opus mult timp opţiunii aderării la NATO, dar recenta invazie militară rusă în Ucraina a dus la o schimbare a opiniilor în această ţară, care are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia.
Sondajele de opinie arată că ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţă.
Anterior, cotidianul britanic The Times a scris că Finlanda și Suedia par pregătite să se alăture NATO încă din vară.
Agerpres mai scrie însă că aderarea la NATO ar fi mai complicată în cazul Suediei, unde social-democraţii aflaţi la guvernare s-au pronunţat ferm în noiembrie contra integrării ţării în structurile euroatlantice, iar în luna septembrie sunt programate alegeri parlamentare.
Un summit al NATO va avea loc în luna iunie la Madrid.
Rusia transportă armamentul greu prin Belarus
Duminică au fost observate deplasări substanțiale de echipamente ale forțelor armate ruse, cu trenul, prin Belarus, relatează BBC citând Belaruski Hayun, un canal de Telegram pro-ucrainean din această țară.
Mai multe trenuri încărcate cu echipamente militare au fost văzute în gările din capitala Minsk, dar și în sud-estul Belarusului, inclusiv în gările Kalinkavichy, Khoyniki și Homel North.
Camioane și tancuri au fost văzute, de asemenea, într-un tren în gara Rechytsa din sud-estul țării.
Sisteme de rachete antiaeriene și vehicule blindate amfibii au fost văzute așteptând să fie încărcate în apropiere.
Șase avioane de luptă și avioane de transport au decolat de pe aerodromul Baranavichy din vestul Belarusului, iar mai multe elicoptere rusești au decolat de la Machulishchy, în apropiere de Minsk.
Alexander Lukașenko a fost un aliat al președintelui rus Vladimir Putin pe tot parcursul războiului din Ucraina.
Rusia și-a retras trupele din zona Kievului și se concentrează pe estul Ucrainei, potrivit analiștilor militari.
Soldați ucraineni: Muniția se termină. Astăzi va fi „ultima bătălie” pentru Mariupol
Forțele ucrainene spun că se pregătesc pentru o „ultimă bătălie” pentru a controla orașul-port Mariupol, asediat în sudul Ucrainei, relatează AFP.
„Astăzi va fi, probabil, ultima bătălie, deoarece muniția se termină”, a transmis Brigada a 36-a din Forțele Armate Ucrainene, pe Facebook.
După ce a apărat portul timp de 47 de zile și a făcut „tot ce a fost posibil și imposibil” pentru a păstra controlul asupra orașului, pușcașii marini au declarat că au fost „împinși înapoi” și „încercuiți” de armata rusă.
„Este moarte pentru unii dintre noi și captivitate pentru restul”, au completat soldații ucraineni.
Forțele ruse au declarat că luptele s-au concentrat recent în jurul uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol și în port.
Pușcașii marini au declarat că acolo „inamicul ne-a împins treptat înapoi și ne-a înconjurat cu foc, iar acum încearcă să ne distrugă”.
Aproape jumătate dintre soldații brigăzii sunt răniți. „Cei ale căror membre nu sunt smulse se întorc la luptă”, se menționează în anunț.
„Infanteria a fost ucisă în totalitate, iar luptele de tragere sunt acum conduse de artileriști, artileriști antiaerieni, operatori radio, șoferi și bucătari. Chiar și orchestra”, mai spune Brigada 36.
Dimineață, președintele ucrainean a declarat că zeci de mii de oameni au fost uciși în Mariupol de la începutul invaziei ruse.