Raportul a fost elaborat în 6 luni de profesorul universitar doctor Cristian Ioja (Facultatea de Geografie, Universitatea din București), la cererea Fundației Comunitare București, și indică faptul că orașul se transformă într-un „spațiu toxic și o capcană pentru locuitorii săi”.
Cele mai mari probleme identificate sunt legate de natura urbană, calitatea aerului, schimbările climatice, managementul deșeurilor, infrastructura gri și transportul din municipiu.
Prea puține spații verzi
Având peste 2 milioane de locuitori, Bucureștiul are, conform ultimelor statistici, 102 parcuri, dintre care 58 cu o suprafață mai mare de 1 hectar și 44 cu o suprafață de sub 1 hectar. Alături de ele, Pădurea Băneasa, Parcul Natural Văcărești, Grădina Botanică, Grădina Zoologică și alte grădini urbane reprezintă componentele infrastructurii verzi.
Raportat la numărul de arbori din oraș - aproximativ 1,7 milioane - unui cetățean îi revine mai puțin de un copac (0,88). În aceste condiții, cantitatea de spațiu verde pe cap de locuitor este insuficientă.
Deficitul se zone verzi se remarcă îndeosebi la nivelul poluării aerului, al confortului și al costurilor de locuire ale oamenilor din oraș.
Astfel, raportul propune crearea unor spații verzi în zonele rezidențiale și creșterea interesului pentru agricultura urbană. Este încurajată participarea locatarilor la refacerea grădinilor de bloc - spații verzi care sunt adesea abandonate sau exploatate insuficient.
Calitatea aerului nu asigură un mediu curat și sănătos locuitorilor
Deși nu este capitala europeană cu cel mai ridicat nivel de poluare, una dintre problemele majore cu care se confruntă Bucureștiul este slaba calitate a aerului. Cea mai importantă sursă de poluare internă a orașului este traficul rutier.
Pentru ca aerul să fie calitativ, este nevoie de orientarea către sistemul de transport în comun, care trebuie eficientizat, și de utilizarea într-o măsură mai mică a mașinilor personale.
Raportul arată că în 2020 au existat peste 1,5 milioane de autovehicule înmatriculate în București, 200.000 cu numere de provincie care circulau în capitală, iar 136.700 tranzitau zilnic orașul. Majoritatea dintre acestea aveau o vechime mai mare de 12 ani.
Traficul rutier contribuie cu 60% la poluarea aerului din municipiul București.
„Traficul cel mai intens se înregistrează între orele 7.00 – 10.00 și 16.00 – 20.00, asociat transportului către unitățile de învățământ, locuri de muncă și spre locuințe. Vinerea și duminica, valori ridicate ale traficului apar la ieșirile către autostrăzi și drumurile naționale în intervalul 16.00 – 20.00”, se arată în raport.
Al doilea cel mai mare poluator al Bucureștiului este industria - activitățile din acest domeniu diminuează calitatea aerului cu 25%. Centralele electrice de termoficare, unitățile din industria chimică, industria materialelor de construcții și industria constructoare de mașini sunt cele mai poluante.
Degradarea calității aerului prin mirosuri este specifică industriei alimentare, astfel, multe fabrici sunt mutate în afara orașelor.
Alte surse care contribuie la poluarea aerului sunt hypermarketurile și mall-urile - întrucât cauzează trafic; piețele - unde sunt depozitate în mod necontrolat deșeuri; restaurantele, cluburile și barurile amplasate la parter - calitatea aerului scade din cauza fumului de țigară și a mirosurilor rezultate în urma preparării hranei.
Temperaturi în creștere
În viitor, bucureștenii vor experimenta transformări semnificative ale climei, mai ales în perioada verii.
Până în 2050, temperatura din București va crește cu aproximativ 4 grade Celsius, având parte cu până la 20-30 mai multe zile de vară. Se așteaptă intensificarea fenomenelor specifice verii, precum a secetelor, în timp ce cantitatea de precipitații va scădea cu 20-40 de procente.
Din acest motiv, va crește expunerea populației la boli cardiovasculare, mai ales în timpul valurilor de căldură, cât și riscul de apariție a unor boli specifice în zone tropicale. De asemenea, este preconizată o creștere a consumului de energie, pentru asigurarea climatizării și epuizarea temporară a resurselor de apă.
Soluțiile găsite constau în amplasarea unor puncte de hidratare, de asistență medicală și conștientizarea populației cu privire la riscurile care pot apărea în perioadele cu temperaturi extreme.
Depozitele deșeurilor. „Și atunci, cărei mafii ne adresăm?”
Deșeurile sunt bunurile la care oamenii renunță. Acestea pot fi transformate în materii prime pentru alte produse, pot fi distruse sau depozitate în spații corespunzătoare de către companii specializate.
„Depozitarea necontrolată rămâne o problemă frecventă, iar colectarea selectivă a deșeurilor este complet ineficientă, oglindindu-se într-o rată de reciclare redusă”, scrie în raport.
Rata de reciclare a deșeurilor menajere a fost de 20%.
La nivel municipal, în 2019, cantitatea de deșeuri urbane a depășit 1 milion de tone, ceea ce înseamnă că un locuitor a generat în decursul unui an 579 de kilograme de deșeuri, cu 191 mai multe kilograme, față de 2014.
În București și Ilfov există 10 centre de sortare a deșeurilor și un singur centru funcțional pentru depozitarea lor, conform raportului.
Printre soluții sunt prevăzute colectarea pe cele patru fracții, realizarea unor proiecte demonstrative, oferirea de suport asociaților de proprietari, creșterea nivelului de conștientizare asupra colectării selective și a importanței reciclării.
Pe lângă cantitatea mare a deșeurilor, există și un nivel ridicat de infracționalitate în domeniul managementului de deșeuri, pentru care se propune crearea unui sistem de monitorizare și creșterea de implicare a publicului.
Octavian Berceanu, fostul comisar general al Gărzii Naționale de Mediu a declarat în cadrul lansării raportului că, în doi ani, Bucureștiul va intra în colaps, din cauza deșeurilor.
„Și atunci, cărei mafii ne adresăm? [...] Am văzut un OUG care transferă responsabilitatea deșeurilor către primăriile de sector. E o încurajare a unei structuri mafiote, acest OUG, pe față, nu există niciun menajament din partea ministerului din păcate”.
Acesta este de părere că aplicarea legii este deficitară și că demersul instituțional este principalul factor care lipsește.
„Dacă merg acum la granița Sectorului 3 cu Popești Leordeni, la 150 de metri de granița cu municipiul București, am niște depozite ilegale de deșeuri. Unele au 1 milion de metri cubi, altele au 700.000 sau 500.000 de metri cubi, cum sunt cele din Chiajna, altele sunt depozite ilegale, făcute de sectorul 3. Tocmai am fost acolo, le-am descoperit. Nu ai cum să construiești în buza Bucureștiului depozite ilegale de deșeuri și să nu se întâmple nimic. Nu am văzut niciun procuror care să intervină, nicio anchetă, care să se lase cu ceva urmări”.
Noi imobile, apărute pe spații verzi
Infrastructura de transport, de furnizare a energiei, de alimentare cu apă, de furnizare a hranei și clădirile stau la baza infrastructurii gri - iar toate elementele amintite sunt vizibile în peisajul bucureștean.
Ele sunt importante pentru asigurarea durabilității orașului și nu pot fi separate de componentele sociale și economice ale orașului.
Din punct de vedere al clădirilor, într-un interval de 10 ani au fost construite 80.000 de noi locuințe, majoritatea blocuri. A fost remarcată o tendință de extindere, fără o evaluare a potențialului teritoriu - așa au ajuns mai multe complexuri rezidențiale să fie amplasate pe fostele platforme industriale, fie pe spații verzi - adică în zone nepotrivite.
Printre soluțiile oferite, se vorbește despre un control asupra dezvoltării necorespunzătoare, așa încât noile imobile să nu ia locul unor spații valoroase, fără acces la infrastructură.
Clădirile mai au o problemă - legată de eficiența energetică. Aceasta presupune o atenție mult mai ridicată asupra etapei de construcție a clădirilor, cât și interesul pentru restaurarea lor. Spre exemplu, majoritatea blocurilor vechi sunt reabilitate cu geamuri termopan și izolate cu polistiren.
„Trebuie menționat că în special polistirenul este — atât în perioada de construcție, cât și în momentul degradării stratului izolator — un factor important care influențează calitatea aerului urban (sub formă de particule și furnizor de stiren în aerul urban)”, arată raportul.
Asociațiile de proprietari și primăriile sunt încurajate să continue programele de reabilitare, dar se propune oferirea de sprijin în monitorizarea lucrărilor.
Mașini parcate pe trotuare și lipsa pistelor pentru biciclete
Conform unor date, București ar fi cel mai aglomerat oraș din Uniunea Europeană, cu un nivel de aglomerare de 52% în 2019 și 50% în 2021.
Infrastructura rutieră, cel mai mare poluator al aerului, este depășită, iar parcul auto a crescut. Însă acest lucru nu a evidențiat și o înnoire semnificativă sau o trecere dintre zona motorizată spre cea hibridă sau electrică. Peste jumătate dintre vehiculele orașului (53%) sunt mai vechi de 12 ani.
Din rândul infrastructurii pentru transport sustenabil, care include și mașinile electrice, este slab reprezentată: 0,25% din totalul parcului auto este alcătuit din mașini electrice, în București.
La transport sustenabil se mai încadrează traficul pietonal. Acesta include trotuare, alei și spații verzi, care deși sunt proiectate corect, sunt adesea ocupate de mașinile parcate. Ca o concluzie, traficul pietonal devine marcat de obstacole și duc la reducerea salubrității și la scăderea siguranței pietonilor.
Deficiențe se înregistrează și în ceea ce privește persoanele cu deficiențe de mobilitate, dar și infrastructrura pentru susținerea traficului cu bicicleta.
Bucureștiul are 76 de linii de autobuz, 17 linii de troleibuz, 24 de linii de tramvai și 5 magistrale de metrou.
Pentru ca Bucureștiul să fie mai atractiv, sistemul de transport în comun trebuie îmbunătățit. Dintre cele peste 2.2 milioane de utilizatori zilnici, majoritatea aleg autobuzul (39%), respectiv metroul (27%) și tramvaiul (22%).
Este recomandată îmbunătățirea conectivității între diferitele tipuri de transport, plasarea unor panouri de afișaj în stații, pentru a vedea programul mijlocului de transport în timp real și creșterea calității flotei, prin achiziția de vehicule electrice și hibrid.
