Pe 14 aprilie, Ministerul ucrainean al Apărării a comunicat că forțele armate ale țării au lovit cu rachete crucișătorul Moskva, o navă amiral a Rusiei. În urma atacului, nava fie s-ar afla abandonată în largul Mării Negre, fie s-ar fi scufundat deja.
„Nava este grav avariată. Întregul echipaj a fost evacuat. Cauza incendiului este în curs de investigare”, a completat acesta.
Consilierul prezidențial ucrainean, Oleksii Arestovici, a adăugat că echipajele de salvare din Rusia nu au reușit să ajungă la marinarii care ar fi părăsit nava. Nu se cunoaște încă numărul victimelor, însă se crede că nava ar fi avut la momentul atacului până la 510 membri ai echipajului la bord.
Este prima lovitură militară simbolică împotriva Rusiei din apropierea Odesei, după ce regiunea a fost cruțată până în prezent de bombardamentele rusești masive ce au avut loc în nordul țării.
Peste weekend, orașul s-a aflat sub stare de asediu. Oamenii nu au mai putut să iasă din casele lor de sâmbătă seara, la ora 9.00, până luni dimineața, la ora 6.00.
„Există pericolul unui atac cu rachete”, a transmis duminică administrația orașului, într-o postare pe Facebook. Oficialii ucraineni nu au oferit mai multe detalii referitoare la pericol, însă au evidențiat atacul de vinerea trecută din Kramatorsk, unde peste 50 de oameni au fost uciși de o rachetă rusească ce a lovit gara orașului.
În ultimele șase săptămâni de conflict, marina rusă, aflată în larg, a atacat sporadic mai multe ținte din oraș, însă nu a îndrăznit până acum să lanseze o invazie venită dinspre mare.
Pe 3 aprilie, mai multe rachetele rusești au lovit instalațiile petroliere ucrainene din apropierea portului și în Kremenciuk, regiunea Poltava, alimentând temerile că principalul port maritim, ce leagă Ucraina de restul lumii, ar putea fi următoarea țintă de atac a Rusiei.
Între timp, soldații ruși încearcă să capete teren pe uscat, în sudul Ucrainei. Orașul Nikolaiev, situat între Herson și Odesa, se află sub ploaia rachetelor rusești. Duminică seară, pe data de 10 aprilie, o explozie puternică a zguduit orașul.
În cazul unui asalt și a unei eventuale ocupări a Odesei, criza umanitară de la granița cu România se va adânci, iar tensiunile militare dintre statul român și forțele ocupante ruse vor crește simțitor. Ar fi pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice – exceptând granița maritimă cu peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014 – când România ar avea la granițele sale soldați ruși și echipament militar rusesc.
Experții consultați de Europa Liberă privesc un asemenea scenariu cu pesimism, iar tensiunile actuale nu ajută la risipirea temerilor când vorbim de învecinarea cu o Rusie cu tendințe imperialiste.
Importanța strategică a Odesei pentru ruși
Trecutul Odesei se află strâns legat de cel al Rusiei, încă de când fortăreața aflată în locul orașului a fost atacat și cucerit de ruși, în 1792. La scurt timp după anexare, Odesa a crescut rapid și a ajuns să găzduiască al doilea cel mai mare port al Imperiului Rus, după cel de la Sankt Petersburg.
În prezent, orașul este unul dintre centrele industriale importante ale Ucrainei. În eventualitatea în care orașul ar cădea, autoritățile de la Kiev ar pierde un punct strategic pe hartă, întrucât Odesa îi oferă Ucrainei o cale de acces la canalul fluvial de circulație Rin-Main-Dunăre-Marea Neagră, cu gura de vărsare în apropierea orașului Constanța.
Cât despre România, prezența soldaților ruși la granița de sud cu Ucraina ar pune presiune militară și economică semnificativă pe autoritățile de la București.
Gustav Gressel, senior fellow la Centrul European pentru Relații Externe, spune că Rusia ar putea muta o parte din arsenalul militar, precum rachete, în regiunea Odesei – și cu acest armament ar putea lovi cu ușurință ținte de pe teritoriul statului român.
„(Ocuparea regiunii Odesa, n.r.) ar întări și mai mult poziția Rusiei în Marea Neagră, unde vor fi dislocări militare. Rușilor nu le pasă doar de apărarea Crimeei sau a Ucrainei ocupate. Lor le pasă să poată ataca țările învecinate cu Ucraina ocupată. Rusia nu operează defensiv în Ucraina, de unde și amenințarea pentru țările aflate la granița cu Ucraina”, a explicat Gressel.
Expertul militar precizează, însă, că în ciuda unui atac iminent asupra Odesei, armata rusă se concentrează pentru moment pe regiunea Donbas, aflată în estul Ucrainei.
„Nu cred că vor alege să-și împartă forțele pe mai multe fronturi, așa cum au făcut înainte. Vor acționa pe rând – mai întâi Donbas, apoi în Harkov, iar ulterior în sudul Ucrainei (la Odesa, n.r.). Deci mai este timp, dar cu toate acestea situația nu este una ideală pentru că, dacă vor să avanseze înspre Odesa, există un singur obstacol natural important, și anume râul Bugul de Sud. Îl traversa fie pe la Nicolaev, pe care în prezent îl atacă intens cu rachete, fie următoarea trecere este la 150 de kilometri mai la nord. Iar de acolo poți trece Bugul și să înaintezi spre Odesa”, a continuat Gustav Gressel de la Consiliul European pentru Relații Externe.
Publicația Defence Procurement International transmite că ocuparea regiunii Odesa ar crea, de asemenea, o punte directă între Rusia și regiunea separatistă Transnistria, aflată în estul Republicii Moldova, punând în pericol existența guvernului de la Chișinău.
Regimul pro-rus, instalat de Moscova la Tiraspol în anii ’90, și-a manifestat constant opoziția față de orice încercare a Moldovei de a adera la Uniunea Europeană. Pe 4 martie, conducerea Transnistriei a anunțat că va cere independența „Republici Moldovenești Nistrene” după ce Guvernul de la Chișinău a semnat cererea de aderare la UE.
Pe data de 9 aprilie, ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a fost întrebat într-un interviu pentru postul de televiziune Antena 3 despre ce ar însemna o extindere a războiului în zona Mării Negre, în apropiere de Odesa.
„În acest moment nu există date concrete despre asta. Dacă ne uităm însă la comportamentul lui Vladimir Putin că s-au dislocat forţe dinspre zona Kievului înspre zona din Marea Neagră sigur că ne putem aştepta şi la o evoluţie spre Odesa”, afirma Dâncu, citat de Ziare.com.
Cât despre un posibil atac asupra Moldovei, Dâncu transmitea la finalul lunii martie pentru Europa Liberă că România nu va putea interveni militar, dar va sprijini Moldova cu tot ce e nevoie pentru a face față unui război. Ministrul Apărării Naționale s-a arătat mulțumit de performanța Armatei Române în cazul în care ar putea exista o confruntare directă cu cea rusă.
„Armata se află înaintea societății românești ca modernizare, pentru că modelul NATO a fost implementat deja de mai bine de un deceniu în organizarea Armatei”, spunea Dâncu în contextul aceluiași interviu.
La începutul lunii aprilie, un oficial român transmitea pentru revista Airforce Magazine că Rusia nu intenționează să se oprească doar la Ucraina, iar că în scurt timp există riscul să avem de-a face cu lupte inclusiv pe teritoriul NATO.
„Fie oprești Rusia în Ucraina, fie o să te lupți cu ea pe teritoriul statelor NATO sau UE”, a punctat oficialul român sub condiția anonimatului. În urmă cu doar câteva săptămâni, România avea să detecteze mai multe drone de mare viteză ce zburau pe deasupra teritoriului țării, una dintre ele prăbușindu-se în Croația după ce ar fi survolat România și Ungaria.
România are în dotarea sa 17 aeronave americane F-16 și câteva MiG-uri recent restaurate. Piloții români, însă, ar mai avea nevoie de mai multe antrenamente militare pentru a putea face față unui eventual atac rusesc. Mai multe aeronave americane F-16 efectuează în prezent o misiune de Poliție Aeriană Întărită NATO.
Pe 8 aprilie, Mediafax transmitea că peste 150 de piloți și personal tehnic din Marea Britanie participau la o misiune de poliție aeriană la baza Mihail Kogălniceanu. Misiunea britanică includ aeronave Eurofighter Typhoon.
Gustav Gresel precizează că pe lângă tensiunile militare crescute din zonă, Moscova ar profita și de existența zăcămintelor de petrol din Marea Neagră și ar condiționa trasarea unor granițe maritime cu statul român de recunoașterea teritoriilor anexate.
„Rusia ar cere să i se recunoască anexarea Odesei, iar granițele maritime demarcate ulterior într-o manieră rudimentară ar fi folosite mai apoi de către Kremlin pentru a pune presiune pe autoritățile de la București”, a explicat Gressel.
La mijloc este vorba de aproximativ între 150 și 200 de miliarde de metri cubi de rezerve de țiței aflate în zăcămintele offshore din Marea Neagră, potrivit Atlantic Council. În februarie 2021, compania româno-austriacă OMV Petrom a semnat un memorandum cu Naftogaz din Ucraina pentru a desfășura la comun proiecte petrolifere în Marea Neagră.
Astfel de proiecte nu au putut fi realizate până recent datorită disputelor legate de granița maritimă dintre România și Ucraina. Însă odată ce Rusia ar interveni în joc, cel mai probabil memorandumul semnat pentru exploatarea unor astfel de zăcăminte comune ar cădea.
„Rusia ar acționa precum China în Marea Chinei de Sud, ar începe să exploreze și să foreze, ridicând instalații petroliere în apele pe care România le vede ca ale sale”, a adăugat expertul consultat Europa Liberă.
În trecut, tot Gressel descria peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, drept un „Kaliningrad de Sud” al Europei, făcând referire la exclava rusă Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania.
„Din această poziție, Rusia îi poate cere României să recunoască peninsula Crimeea drept teritoriu rus la schimb cu stabilirea unei granițe între acestea. România nu recunoaște, însă, Crimeea ca fiind parte din Rusia. Problema este că, atâta timp cât nu există o graniță oficială între acestea, Rusia poate exploata zăcămintele de petrol, posibil contestate atât de România, cât și de Ucraina”, nota Gressel pentru Europa Liberă în luna februarie, înainte de declanșarea războiului din Ucraina.
Situația umanitară din sudul României
Pentru mulți dintre ucrainenii ce trăiesc în sud, vama de la Isaccea reprezintă cel mai apropiat punct de trecere al unei frontiere cu un stat UE. În ultimele două săptămâni, numărul acestora a crescut simțitor, de la o medie de 700 de persoane înregistrate la începutul lunii aprilie, la aproape 1.300 înregistrați doar în ultimele trei zile.
„Fluxul este într-o dinamică permanentă. Deci dacă au fost zile în care am avut 600 de persoane care au intrat și am considerat că se diminuează fluxul, am avut recent, chiar în ultimele 24 de ore, 1.590 de persoane (refugiați intrați prin județul Tulcea, n.r.)”, transmite Simona Covaliov, directorul filialei Tulcea a Crucii Roșii România.
Europa Liberă explica, la mijlocul lunii martie, că într-un interval de aproximativ două săptămâni și jumătate aproape 10.000 de persoane au intrat în România pe la Isaccea. În prezent, Garda de Coastă confirmă că numărul de refugiați aproape s-a dublat în ultimele 4-5 zile, în condițiile în care Rusia continuă bombardarea Odesei. Situația rămâne, însă, în continuare, una gestionabilă.
„În afară de volumul imens de muncă și de numărul mare de persoane, probleme nu au fost întâmpinate. Doar câteva situații juridice ale unor persoane care tranzitau cu documente sau fără”, a punctat un purtător de cuvânt al Gardei de Coastă.
În condițiile de față, Crucea Roșie a deschis în urmă cu doar câteva săptămâni un punct umanitar la sediul organizației din Tulcea, unde refugiații le calcă zilnic pragul în căutare de ajutor. Covaliov descrie un „trafic intens” la nivelul punctului umanitar, în timp ce filiala sa sprijină alte instituții care îi găzduiesc pe ucrainenii fugiți din țară.
„Cei mai mulți refugiați se află la internatul liceului economic din Tulcea, mai precis în jur de 80”, a continuat Covaliov. Directoarea Crucii Roșii din Tulcea spune că este recunoscătoare pentru ajutorul dat de societatea civilă în ultimele luni și precizează că a fost plăcut surprinsă de felul în care oamenii s-au mobilizat să-i ajute pe refugiați.
„Fără ajutorul donatorilor, multe dintre acțiunile noastre n-ar fi fost posibile. Pe mine, personal, oamenii m-au impresionat, sunt extraordinari. Puterea umanității este extraordinară”, a afirmat aceasta.
Munca rămâne, însă, una dificilă. Spiritul donator a scăzut puțin ca intensitate în ultimul timp, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina. La momentul de față, directoarea filialei din Tulcea spune că refugiații nu au acces la suficientă apă și haine de primăvară – mulți dintre ei au ajuns în România încă de la începutul războiului, când afară încă era frig. Pe fondul temerilor legate de o intensificare a luptelor din sudul Ucrainei, numărul de refugiați riscă să tot crească.
