Opinia publică din Suedia și Finlanda s-a schimbat drastic în ultimele două luni de război în Ucraina. Aproximativ 62% dintre finlandezi susțin aderarea la NATO, în timp ce doar 16% se opun acesteia, potrivit unui sondaj realizat de Yle, o agenție de presă din Finlanda. În 2017, doar 19% dintre finlandezi erau de acord ca țara lor să se alăture alianței nord-atlantice.
Săptămâna trecută, Finlanda a introdus un raport cu privire la securitatea țării în Parlamentul de la Helsinki. Pe 13 aprilie, prim-ministra Finlandei, Sanna Marin, s-a întâlnit cu omoloaga sa din Suedia, Magdalena Andersson, pentru a discuta despre problemele de securitate din zonă.
„Raportul ar trebui să sublinieze de ce fel de securitate ar beneficia Finlanda în cazul aderării la NATO. Trebuie să fim foarte deschiși la consecințele și riscurile implicate. Există riscuri atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Ne vom confrunta cu riscuri chit că vom solicita aderarea la NATO sau nu”, a punctat Sanna Marin în timpul întâlnirii sale cu Andersson. Marin a adăugat că o decizie finală – cu privire la aderarea Finlandei la NATO – va fi luată în următoarele câteva săptămâni, nu luni.
În Suedia, situația diferă puțin față de cea din Finlanda. Potrivit Departamentului de Cercetare Statistica, 45% dintre suedezi se arătau, în aprilie 2022, în favoarea aderării la NATO, în timp ce 33% se opuneau ferm, iar restul de 22% se declarau indeciși.
Cu doar două luni înainte, în februarie 2022, aproximativ 41% dintre aceștia doreau ca țara lor să adere la NATO, în timp ce 35% - cu două procente mai mult – se opuneau unei astfel de inițiative.
Replica Kremlinului a fost una dură. Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei și apropiat de-al lui Putin, a transmis că nu vor mai avea loc „discuții despre statutul non-nuclear al zonei Baltice”, întrucât Rusia va trebui să contrabalanseze deficitul de securitate din regiune.
„Până astăzi, Rusia nu a luat asemenea măsuri și nu intenționa să facă asta”, declara Medvedev săptămâna trecută.
Cum și-au schimbat Suedia și Finlanda percepția față de neutralitate
Oportunitatea de a deveni state membre NATO și de a-și alege propriile garanții de securitate vin la pachet cu responsabilități mari pentru cele două țări scandinave, potrivit directorului adjunct al Centrului Eurasia de la Atlantic Council, Douglas Klain, care a vorbit cu Europa Liberă.
Potrivit expertului, includerea celor două state în NATO ar crește semnificativ puterea alianței.
„Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO, cred că este destul de clar că vor fi considerate drept furnizori de securitate, nu consumatori. Suedia și Finlanda au armate moderne și eficiente, care lucrează în tandem cu NATO”, a explicat Klain.
Potrivit World Bank, Suedia și-a mărit cheltuielile militare – de la 1.023% din PIB-ul țării în 2017 la 1.221% în 2020. În cazul Finlandei, cheltuielile au crescut de la 1.34% din PIB în 2019 la aproximativ 1.53% în 2020.
Finlanda are la momentul de față 12.000 de soldați și un număr mult mai mare de persoane ce pot fi recrutate în caz de război. Potrivit Institutului Regal pentru Studii în Apărare și Securitate, citat de Foreign Policy, aproximativ trei sferturi din toți bărbații finlandezi termină armata.
„Armata finlandeză rămâne una unică în Europa”, a remarcat Stefan Forss, un analist finlandez în domeniul apărării.
„Antrenăm cohorte de recruți în fiecare an, iar ceea ce se așteaptă de la ei să stăpânească este apărarea împotriva unui eventual atac rusesc major. Acesta a fost punctul central al pregătirii lor chiar și în ultimele decenii, când aproape toate celelalte țări au trecut la gestionarea crizelor folosind unități mici”, a continuat acesta.
De ce se tem Suedia și Finlanda
Pe cât de bine antrenate sunt armatele ambelor țări, Suedia și Finlanda sunt temătoare în privința unui conflict direct cu Rusia. Douglas Klain e de părere că ambele țări împărtășesc temeri similare, însă pentru Finlanda, frica este una direct palpabilă – aceasta împarte o graniță lungă cu Rusia.
„În cazul Finlandei, cred că granița terestră (cu Rusia, n.r.) este cu siguranță principala preocupare. În ultimii ani, tot mai multe avioane rusești au zburat destul de aproape de spațiul aerian finlandez, încercând să-și dovedească adevăratele puteri. Acesta este cu adevărat motivul principal pentru care Finlanda vrea să devină parte din NATO”, a punctat Klain.
Expertul de la Atlantic Council a adăugat că unul din motivele pentru care Suedia s-ar alătura alianței este disconfortul de a rămâne singura țară din Peninsula Scandinavă dacă Finlanda ar alege să facă parte din alianță. Spre deosebire de Suedia și Finlanda, Norvegia și Danemarca sunt membre NATO încă din 1949.
Iar în ciuda faptului că ambele state sunt membre ale Uniunii Europene, nu există garanția că celelalte state membre UE vor interveni în cazul unei altercații limitate cu Rusia.
„Înainte de a izbucni această invazie la scară largă, pe măsură ce Rusia își aduna forțele la granița cu Ucraina, a contat foarte mult când unele țări UE au spus ‘nu va trebui să intervenim puternic dacă incursiunea Rusiei este una limitată’”, a spus Klain.
„De aceea, o garanție direct de securitate, precum Articolul 5 NATO, contează. Nu are treabă cât de limitată sau de mica este lovitura militară respectivă – dacă ești stat membru NATO și ești atacat, atunci vei fi apărat”, a continuat expertul consultat de Europa Liberă.