Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, cere o pauză umanitară în Săptămâna Mare
Antonio Guterres a cerut Rusiei o pauză umanitară de patru zile cu ocazia sărbătorilor de Paștele creștin ortodox dacă de cel catolic, al ucrainenilor nu a fost posibil.
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a condamnat ofensiva rusă din estul Ucrainei și a cerut un armistițiu de patru zile pentru a marca Săptămâna Mare a Bisericii Ortodoxe.
„În loc de sărbătorirea unei noi vieți, acest Paște coincide cu o ofensivă rusă în estul Ucrainei”, a spus Guterres.
„Concentrarea intensă a forțelor și a puterii de foc face această bătălie inevitabil mai violentă, sângeroasă și distructivă.”
El a cerut o „pauză umanitară” din Joia Mare până în Duminica Paștelui, pe 24 aprilie, pentru a permite deschiderea unei serii de coridoare umanitare.
El spune că Organizația Națiunilor Unite este gata să trimită de joi până duminică convoaie de ajutor umanitar către oamenii din zonele cel mai afectate precum Mariupol, Herson, Donețk și Luhansk.
Consultări ale președintelui SUA, Joe Biden, cu aliații pe tema războiului din Ucraina. Klaus Iohannis, invitat la discuții
Președintele SUA, Joe Biden, a avut marți o nouă rundă de consultări telefonice cu aliații, lideri internaționați și ai UE și NATO, pe tema contracarării consecințelor agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluțiilor umanitare dramatice din Ucraina și al pregătirilor militare ale Federației Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situația de securitate și perspectivele de evoluție ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forțate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curții Penale Internaționale de a investiga, a judeca și condamna pe cei responsabili pentru crimele comise”, transmite președinția României într-un comunicat remis presei marți seară.
În intervenția sa, Klaus Iohannis „a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor și continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra țintelor civile”, spune biroul de presă al președinției.
El a făcut referire, totodată, la „demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar” și a „a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă și cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre.”
De asemenea, Klaus Iohannis a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcția echilibrării și a consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, pe termen lung.
El a reiterat și necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice.
„Președintele Klaus Iohannis a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, subliniind, de asemenea, că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient”, mai spune administrația prezidențială.
La consultări au participat președintele Franței - Emmanuel Macron, președintele Poloniei - Andrzej Duda, prim-Ministrul Marii Britanii - Boris Johnson, prim-ministrul Canadei - Justin Trudeau, cancelarul Germaniei - Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei - Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei - Fumio Kishida, secretarul general al NATO - Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene - Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și președintele României, Klaus Iohannis.
„Neîmblânzitul” Zelenski, omagiat de Boris Johnson
Premierul britanic Boris Johnson a vorbit despre recenta sa vizită la Kiev, când s-a întâlnit cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
El l-a numit pe președintele Ucrainei „un conducător de neînduplecat al unei națiuni care luptă pentru supraviețuire, care dă strigă în numele unui popor cu inima de leu”.
Johnson spune că l-a asigurat pe Zelenski că Marea Britanie și aliații săi au hotărât să ofere Ucrainei armele de care avea nevoie pentru a contracara asaltul rusesc.
Premierul britanic a adăugat că „urgența” este cu atât mai mare cu cât Rusia a lansat o nouă ofensivă în regiunea estică a Donbasului.
El a spus că scopul său este „să întărească Ucraina până la punctul în care Rusia nu va mai îndrăzni să o invadeze vreodată”.
SUA lucrează pentru a aduce arme în Ucraina cu o viteză „fără precedent”
SUA lucrează „non-stop” pentru a aduce arme în Ucraina cu o viteză „fără precedent”, a declarat un înalt oficial al apărării, transmite CNN.
De la începutul invaziei, administrația Biden a autorizat transporturi de arme și echipamente în Ucraina în valoare de 2,3 miliarde de dolari, extrase din stocurile americane, precum și alte 300 de milioane de dolari ca parte a Inițiativei de asistență pentru securitate a Ucrainei, care achiziționează arme de la producători.
„Acesta este cu siguranță cea mai mare aprovizionare recentă către o țară parteneră într-un conflict”, a spus oficialul. „Ceea ce este fără precedent aici este cantitatea de reduceri succesive cu care ne mișcăm cu această viteză.”
Procesul de autorizare a transportului de echipamente din inventarele militare americane către alte țări, care a durat săptămâni sau luni în trecut, poate dura acum chiar și 48-72 de ore, a spus oficialul.