Acest articol face parte din newsletterul Europei Libere „China în Eurasia”, care urmărește influența crescândă a Chinei din Europa de Est, până în Asia Centrală.
Iată principalele subiecte pe care corespondentul Reid Standish le-a urmărit.
China nu va oferi ajutor economic Rusiei, având în vedere numărul mare de sancțiuni occidentale primite, ca urmare a invaziei în Ucraina.
În fapt, după cum s-a constatat după o relatare a serviciului tătar al Europei Libere, consecințele războiului ar putea face ca investițiile chineze să dispară din diferite părți ale țării.
Găsirea unor perspective: Investițiile chineze stagnează de ani de zile în Bașchiria – o republică rusă situată la aproximativ 1.300 de kilometri est de Moscova.
Deși, la nivel înalt, legăturile rămân puternice între președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping, acestea arată diferit pe teren, în mai multe zone rurale ale Rusiei.
Serviciul tătar al RFE/RL a identificat o serie de proiecte care erau gata de a fi demarate de-a lungul anilor, care există doar pe hârtie și sunt, în prezent, lăsate în așteptare, din cauza unei serii de eșecuri – de la probleme bugetare cauzate de pandemia de COVID-19, la proteste locale născute în urma standardelor mediului pentru investiții. La acestea se adaugă și sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, care par să îi sperie pe investitorii chinezi.
Astfel, proiectele deja problematice din Bașchiria și alte părți ale țării - îndepărtate de sectoarele tehnologice și energetice – care erau atractive, în mod obișnuit, capitalului chinez, vor avea de suferit.
De ce contează: Există puține motive pentru a fi optimiști cu privire la viitorul economic al Rusiei.
Beijingul a aplicat subtil sancțiunile occidentale și a procedat în mod precaut, pentru a evita orice încălcare.
Însă, deși este puțin probabil ca țara condusă de Xi Jinping să susțină economia rusă, sunt așteptate mișcări oportuniste, cum ar fi cumpărarea de petrol la un preț redus și umplerea golului de pe piața internă, lăsat de companiile occidentale care s-au retras din țară.
După spusele lui Vsevolod Spivak, economist rus: „Este evident că atractivitatea economiei ruse a scăzut deja. Dar China este una dintre puținele țări dispuse să intre pe piața noastră și să reactiveze anumite nișe, în ciuda riscurilor”.
Alte subiecte:
● În ciuda blocajelor economice, oficialii chinezi continuă să-și intensifice legăturile cu Rusia. Qin Gang, ambasadorul Chinei în Statele Unite, a apărat țara într-un editorial publicat în The National Interest, iar viceministrul chinez de Externe, Le Yucheng, l-a asigurat pe Andrei Denisov, ambasadorul Rusiei în China, că cele două state își vor continua „coordonarea strategică”.
● Beijingul consideră că războiul din Ucraina este o diversiune binevenită pentru Statele Unite, care, altfel, și-ar fi concentrat întreaga atenție asupra Chinei, a declarat fostul premier australian Kevin Rudd pentru Financial Times.
● În timp ce rețelele de propagandă din Rusia și-au sporit activitatea pentru a răspândi teorii ale conspirației asupra atrocităților comise în satul ucrainean Bucha, experții de la Alianța pentru Asigurarea Democrației au descoperit că presa și oficialii chinezi au contribuit la amplificarea acestor eforturilor.
Părerea unui expert: Războiul din Ucraina și cine preia puterea din Asia Centrală
Cititorii au întrebat: „Se vor distanța statele din Asia Centrală de Rusia și se vor apropia de China, în urma războiului din Ucraina?”
Pentru a afla un răspuns, am stat de vorbă cu Temour Umarov, bursier al Centrului Carnegie din Moscova.
„Asia Centrală vede deja acțiunile Rusiei în Ucraina ca o dovadă că Moscova nu este sursa de stabilitate, așa cum a fost ani de zile, și în schimb este o sursă de risc pentru regiune. Așa că, aceste guverne vor face tot posibilul să își diversifice legăturile și să se distanțeze cât mai mult de Rusia, mai ales când vine vorba de economie”.
„Când vine vorba despre domenii mai sensibile, cum ar fi securitatea și legăturile politice, China este principala alternativă care îmi vine în minte. Astfel, China va putea, cu siguranță, să-și sporească influența și să își urmărească mai bine interesele”.
„În schimb, nu ar trebui să supraestimăm influența reală a Chinei în politica internă a Asiei Centrale. Acest lucru nu este realizabil peste noapte. Chiar dacă China vrea să ia locul pe care Rusia îl ocupa în Asia Centrală, nu are instrumentele necesare pentru a face asta”.
„China nu are nivelul de înțelegere pe care îl avea Rusia în regiune și nici aceeași putere analitică sau aceeași comunitate de experți, cu atenția îndreptată asupra nevoilor Asiei Centrale.”
Alte trei povești din Eurasia
1. Un „imperiu inadverent”
Dominația uriașă a Chinei în Asia Centrală este tematica centrală a cărții recent lansate de Raffaello Pantucci și Alexandros Petersen, Sinostan. Aceștia susțin că, în timp ce regiunea devine din ce în ce mai atașată de China, Beijingul nu a fost atât de influent în producerea noii schimbări.
Ce trebuie să știi: Ideea de „imperiu inadvertent” a apărut după ce s-a constatat faptul că Republica Chineză era cel mai mare jucător, spune Pantucci, „dar a fost clar că nimeni din Beijing nu avea o viziune strategică.”
Este important de reținut această caracteristică a puterii chineze în Asia Centrală, deoarece războiul din Ucraina schimbă peisajul politic din Eurasia. Rusia a fost, în mod obișnuit, principalul jucător extern dispus să intervină și să se ocupe de problemele regiunii, mai ales când vine vorba de securitate.
Dar, având în vedere că războiul nu dă semne că ar înceta, este neclar dacă Moscova ar putea continua să joace acest rol sau dacă ar fi mai bine ca acest lucru să fie făcut de țările din regiune. Mai mult decât atât, China nu pare că ar fi dornică să o înlocuiască.
„Povestea influenței sporite a Chinei va crește începând din acest moment”, a spus Pantucci. „Dar o întrebare importantă este ce se întâmplă atunci când apar probleme. Nu știu dacă China ar fi dispusă să facă un pas pentru a repara lucrurile.”
2. O livrare specială
Pe fondul preocupărilor occidentale tot mai mari cu privire la creșterea numărului de arme din Balcani, Serbia a primit un sistem antiaerian chinez sofisticat, a relatat Mila Durdevic de la Serviciul Balcanic al Europei Libere.
Semnificația: primirea sistemelor antiaeriene FK-3, cu rază medie de acțiune, vine într-un moment de tensiuni mari în regiune, după invazia Rusiei în Ucraina.
Belgradul are relații strânse atât cu Moscova, cât și cu Beijingul și de asemenea, caută să-și echilibreze legăturile cu Statele Unite și Uniunea Europeană.
Dar există temeri în Occident: că înarmarea Serbiei de către Rusia și China ar putea încuraja țara spre un alt război, în special împotriva fostei sale provincii, Kosovo, care și-a proclamat independența în 2008.
Serbia este vigilentă în legătură cu războiului din Ucraina. Belgradul a votat în favoarea rezoluțiilor ONU care condamnă atacurile rusești, dar a refuzat să se alăture sancțiunilor internaționale împotriva Moscovei.
O concluzie a acestei acțiuni, conform lui Vuk Vuksanovic, de la Centrul pentru Politică de Securitate din Belgrad:
„Este un indicator și o confirmare că, atunci când toți ochii sunt ațintiți asupra Rusiei și când Serbia este sub presiune pentru a-și reduce legăturile cu Moscova, China a devenit principalul partenerul al Serbiei în est”.
3. Cum se văd lucrurile din Vilnius
Sașko Șevcenko, de la Serviciul ucrainean al Europei Libere, s-a întâlnit cu Laima Andrikiene, președintele comisiei de Afaceri Externe al parlamentului lituanian, pentru un interviu amplu.
Dialogul a cuprins teme precum politica externă chineză, disputa diplomatică a Lituaniei cu Beijingul privind deschiderea unui birou comercial în Taiwan și relațiile dintre China și UE. Iată câteva fragmente notabile.
Despre Biroul Comercial din Taipei: „Lituania nu va da înapoi, va merge înainte, iar reprezentanța noastră din Taipei va fi deschisă în lunile următoare. Avem deja sediul pentru biroul nostru și suntem în proces de selectare a persoanei care va conduce acel birou. Așadar, așteptăm cu nerăbdare cooperarea noastră cu Taiwanul, investițiile, comerțul și cercetarea comună în diferite domenii – pentru că știm că vor avea succes.”
Despre presiunea economică: „Din câte am înțeles, chinezii sunt conștienți că nu am încălcat nicio regulă a Organizației Mondiale a Comerțului sau a acordurilor noastre semnate cu Beijingul. Deci, cazul presiunii chineze asupra Lituaniei, care a fost depus de Comisia Europeană în numele Uniunii Europene, relevă realitatea despre China și despre UE. Suntem pregătiți să cooperăm cu China, dar nu vom permite niciodată acesteia să ne domine.
Despre schimbarea perspectivei asupra Chinei: „Dacă facem o comparație între investițiile chineze în Lituania și investițiile lituaniene în China, vom observa că ale noastre sunt de 10 ori mai mari decât ale lor. Deci, am fost pionieri și suntem în continuare, într-un fel. Ani de zile ne-am concentrat asupra Chinei, dar a fost o abordare greșită... acum construim lanțuri de aprovizionare fără chinezi, deoarece ei folosesc acest instrument împotriva noastră.”
De pe Supracontinent
Energia eoliană: Pe măsură ce discuțiile din Europa se concentrează pe găsirea unor alternative la energia rusească, sursele regenerabile eoliene sunt o opțiune atractivă. Deși, după relatările Serviciului Balcan al Europei Libere, asta ar putea însemna luarea în calcul apelarea la unele investiții chineze.
Legături rupte: Șeful Academiei Ruse de Științe a anunțat că omologii chinezi au suspendat cooperarea științifică și au înghețat proiectele comune din cauza temerilor de sancțiuni, scrie Serviciul rus al Europei Libere.
Probleme în domeniul spațial: Pe fondul valului de sancțiuni împotriva economiei Rusiei, industria spațială suferă, având în vedere că este izolată de componente vitale, fabricate în străinătate. Acest lucru ar putea duce la o dependență mai mare de China, care se poziționează în fața Rusiei atunci când vine vorba de spațiu, relatează Konstantin Sergeev de la Serviciul rus al Europei Libere.
Un nou lider politic: După ce Imran Khan a fost înlăturat printr-o moțiune de cenzură, Pakistanul are un nou prim-ministru, Shahbaz Sharif, care are legături de lungă durată cu Beijingul. Abubakar Siddique a analizat ce urmează pentru Khan, Sharif și țara de 220 de milioane de locuitori din Asia de Sud.
Protestatarul din Xinjiang: Un tribunal kazah l-a amendat pe activistul Baibolat Kunbolatuly, după ce acesta fusese reținut anterior, în urma unor serii de proteste de lungă durată, care aveau ca scop cererea eliberării etnicilor kazahi din lagărele și închisorile din Xinjiang.
Un lucru de urmărit
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus previziunile de creștere economică pentru China la 4.4%, cu mult sub ceea ce își propune Beijingul să atingă. Scăderea celei de-a doua economii ca mărime din lume ar fi cauzată de blocajele produse de COVID-19 și invazia Ucrainei de către Rusia.
Este a doua oară când FMI și-a redus previziunile pentru China în trei luni, iar asta înseamnă că Beijingul nu își va atinge obiectivul de creștere de 5.5% pentru 2022 - ceea ce ar putea crea noi provocări pentru conducerea Chinei, într-un an în care Xi încearcă să obțină un al treilea mandat.
