Țară în service | Afacerea „Aprozarul”. Cum au fost sifonați banii companiei care trebuia să vândă produse românești

O companie de stat înființată în epoca lui Liviu Dragnea va fi reînviată de actuala Coaliție de Guvernare sub pretextul sprijinirii producătorilor de fructe și legume românești. Implicarea statului în comerțul cu fructe și legume amintește de fostele aprozare comuniste, iar experiența anilor de funcționare a Casei de Comerț „Unirea” SA arată că firma de stat a existat mai degrabă pentru a plăti salariile propriilor angajați, decât pentru a-i ajuta cu adevărat pe producători.

Coaliția de guvernare a anunțat pe 22 aprilie un set de măsuri economice pentru a sprijini economia autohtonă afectată în ultimii doi ani de pandemia de Covid-19 și apoi de războiul din Ucraina.

Singura măsură concretă din pachetul de 17,3 miliarde de lei care va fi aplicat de guvern se referă la alocarea unei sume de 100 de milioane de euro către Casa de Comerț Unirea, societate de stat, deținută de Ministerul Agriculturii.

Teoretic, banii ar trebui investiți pentru crearea unui lanț de distribuție, pe principiul vechilor aprozare comuniste, care să preia recoltele micilor producători și să le vândă apoi în marile orașe.

Marcel Ciolacu (președintele PSD), Nicolae Ciucă (premierul din partea PNL) și Kelemen Hunor (președintele UDMR) au anunțat pe 22 aprilie un set de măsuri prin care economia românească trebuie să facă față efectelor crizei prognozate și deja resimțită prin inflația de două cifre înregistră încă din luna martie. Pentru luna trecută, Institutul Național de Statistică a calculat o inflație de 10,2%.

„Sprijin pentru România, măsuri propuse de coaliția de guvernare” este numele programului prezentat la începutul săptămânii trecute de liderii alianței politice.

Documentul este împărțit pe capitole, care la rândul lor au trecute sume care vor fi investite pentru crearea de locuri de muncă, compensări pentru creșteri de prețuri, ajutor pentru IMM-uri, stimularea investițiilor, finanțarea proiectelor de infrastructură etc.

Destinatarul concret

O singură sumă din acest program de 17,3 miliarde de lei are un destinatar concret. Este vorba de 100 de milioane de euro (jumătate de miliard de lei), bani pe care liderii Coaliției și-au asumat să-i direcționeze către Casa de Comerț „Unirea” SA.

Societatea este deținută în proporție de 100% de stat, prin Ministerul Agriculturii. Societatea publică este condusă de un consiliu de administrație ai cărui membri sunt numiți de ministerul de resort.

Inițiativa guvernului Ciucă de revitalizare a firmei de stat denumită oficial „Societatea Națională Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea” vine dintr-o presupusă nevoie de creștere a rezervelor de stat pe fondul crizelor provocate de invazia rusă în Ucraina, se precizează în documentele Ministerului Agriculturii, consultate de Europa Liberă.

Societatea de stat din subordinea ministerului de resort a fost înființată în decembrie 2018, iar după un an de activitate controversată, în perioada 2020-2021 s-a limitat să plătească salarii de aproape un milion de euro pe an.

„Din păcate, în ultimii doi ani și jumătate nu a mai funcționat. În ianuarie demarăm procesul de reorganizare astfel încât să o facem funcțională și cei 15 milioane de euro care zac în conturile Casei de Comerț nefolosiți să fie îndreptați exact spre achiziția produselor și a mărfurilor producătorilor români și vă încurajez să consumați produse românești”, explică Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

Nașterea Casei de Comerț

În decembrie 2018, printr-o hotărâre de guvern, se năștea Societatea Națională Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA sau Casa de Comerț Unirea, așa cum e denumită pe scurt firma de stat.

Inițiativa proiectului îi aparținea lui Petre Daea, ministrul Agriculturii în acel moment și era sprijinită de premierul Viorica Dăncilă. Însă, adevăratul părinte al societății de stat este Liviu Dragnea, fostul șef al PSD și președinte al Camerei Deputaților.

Dragnea anunța acest proiect încă din martie 2018. Atunci, în timpul unei vizite în județul Călărași, fostul președinte PSD își făcea cunoscute ideile legate de aprozar, planuri pe care trebuia să le pună în practică viitoarea casa de comerț deținută de Ministerul Agriculturii.

„Am intrat în Uniunea Europeană, foarte bine, dar nu suntem obligați să mâncăm absolut toate e-urile, adică de ce am fi obligați? Poate reușim să facem ca produsele agricole să se prelucreze mai mult în România, că noi suntem într-o situație foarte frumoasă, se recoltează grâul și cum se întoarce grâul nostru? Napolitane, biscuiți, pâine congelată. Noi luăm pe grâu atât și plătim atât când vine napolitana atât. Noi nu mai suntem în stare să facem napolitane, că suntem proști? Adică suntem leneși, nici vorbă, leneșul e Iohannis, nu noi", a declarat atunci Liviu Dragnea.

Eșecul capitalismului de stat

Pe hârtie, după decizia de înființare din decembrie 2018, Casa de Comerț Unirea își propunea să devină un lanț de 60 de magazine cu produse românești care să concureze cu marii retaileri.

În realitate, singurele magazine care au fost deschise au fost o „brânzărie” în Sibiu și un magazin în București. Ambele s-au închis însă pentru că firma deținută de statul român nu a putut plăti marfa luată de la producători.

Este și exemplul unui magazin din Sibiu, inaugurat în 2019 de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, care s-a transformat rapid într-un aprozar cu rafturile goale, exact ca în perioada comunistă. Daea susținea la deschiderea magazinului că în Brânzăria de la Sibiu producătorii își pot comercializa marfa fără să achite vreo taxă, iar chiria spațiului este suportată de Casa de Comerț Unirea. Aceeași soartă a avut-o și magazinul din București, situat în zona Pieței Universității. Magazinul s-a închis în mai puțin de un an din cauza lipsei mărfurilor.

Neregulile descoperite de Corpul de Control au rămas în minister

Dacă societatea de stat nu prea i-a ajutat pe fermieri, în schimb i-a ajutat pe politicieni și pe apropiații acestora. Acest lucru a fost descoperit după ce guvernul condus de Viorica Dăncilă a fost înlăturat de la Palatul Victoria, la finalul anului 2019.

Atunci, noul ministru de la Agricultură, Adrian Oros, a trimis corpul de control la „Unirea”. Specialiștii financiari ai ministerului au depistat nereguli în activitatea casei de comerț. Cele mai mari dubii semnalate au fost legate de organizarea unui congres la Romexpo și de achiziția unei livezi.

Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat în momentul când a fost numit în funcție că „în prima mea zi de mandat cei din Consiliul de Administrație au venit să-mi spună că acolo ar fi, și citez, probleme cu iz penal, iar magazinele sunt niște butaforii. Din acest motiv am trimis Corpul de control, să vedem dacă într-adevăr așa este”.

Neregulile grave descoperite la controlul financiar de la societatea de stat, verificări făcute după înlocuirea guvernului condus de Viorica Dăncilă, nu au ajuns pe masa procurorilor, așa cum ne-a transmis un fost secretar de stat din acest minister, care a dorit să își păstreze anonimatul.

Casa de Comerț Unirea a fost condusă de la înființare de Adrian Izvoranu. Acesta era consilier personal al lui Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii.

Campanie electorală pentru Dăncilă

Unul dintre cele mai dubioase momente din activitatea Casei de Comerț Unirea este organizarea Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești, eveniment care a fost organizat la Romexpo pe 10 octombrie 2020.

La acel moment, Daea risca să fie înlocuit de premierul Dăncilă. Pentru a demonstra că este util, a organizat un miting electoral destinat prim-ministrului la Romexpo. Evenimentul electoral în care Dăncilă și-a anunțat candidatura la Cotroceni a fost mascat în evenimentul denumit Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești.

Peste 100.000 de euro au fost cheltuiți din bugetul Casei de Comerț Unirea pentru organizarea evenimentului, care era în practică unul electoral.

Pentru această manifestare au fost aduși mii de angajați în sectorul agricol din întreaga țară. Adrian Izvoranu susține că evenimentul a fost bun, pentru că așa Casa Unirea și-a făcut reclamă.

„Când faci o afirmație și spui că fost un eveniment politic, asta înseamnă că orice face un prim-ministru este propagandă. Și așa este. Este și normal, scrie pe fruntea lor de politician, tot ce fac ține de politică. Problema este dacă politica lui și folosește cu ceva”, ne-a explicat Izvoranu.

Ce se vrea în primăvara lui 2022

Deși în programul „Sprijin pentru România, măsuri propuse de coaliția de guvernare” nu sunt alte informații concrete legate de destinația celor 100 de milioane de euro rezervate pentru Casa de Comerț Unirea, Europa Liberă a aflat care sunt o parte din planurile Ministerului Agriculturii pentru cheltuirea acestor bani.

Din suta de milioane de euro care ar urma să fie investită până la finalul anului 2023, „Unirea” ar trebui să:

• să realizeze o rețea de achiziție a produselor vegetale (legume, fructe) și lactate de la micii producători. Este vorba în special de producția din gospodăriile denumite de familie.

„Cel puțin 10 platforme de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a legumelor și fructelor, a căror activitate va spori cu peste 15- 20% cantitatea acestor produse de proveniență autohtonă în piață”, se precizează în documentele obținute de Europa Liberă legate de activitatea Casei de Comerț Unirea.

• Realizarea de centre de colectare și păstrare a acestor bunuri alimentare, cel puțin un centru pentru fiecare regiune.

„Completarea a cel puțin 10 centre regionale agricole existente sau în formare cu capacități de procesare primară prin preparare/ conservare/ ambalare/ standardizare, astfel încât să fie sporită sensibil valoarea adăugată a produselor agricole primare”, se menționează în documentele consultate de Europa Liberă.

• Valorificarea acestor produse, fie către retaileri, fie către companii și instituții de stat;
• Punerea la punct a unei rețele de magazine în care produsele să fie vândute.

Ministerul Agriculturii estimează că, prin aceste investiții, vor fi create cel puțin 450-500 de locuri de muncă directe, va fi atras în zona pieței organizate și fiscalizate un segment estimat la circa 10% din piața actuală a cerealelor, legumelor și fructelor și vor fi asigurate din surse interne peste 30-40% din cantitățile de carne de porc, vită, pasăre și pește asigurate în prezent din import.

Bursa de pește

În curtea Casei de Comerț Unirea se mai află și investiția denumită Bursa de Pește. În aprilie 2020, a fost inaugurată, în municipiul Tulcea, investiția realizată din fonduri europene, proiect început încă de acum un deceniu și care a costat cinci milioane de euro. Deși proiectul nu a fost funcțional și nici nu pare că va fi prea curând, clădirile, navele, pontoanele și autovehicule au fost trecute de ministrul Petre Daea de la Agenția Națională de Pescuit la „Unirea”.

Adrian Izvoranu spune că a dorit cu adevărat să schimbe soarta unei clădiri care risca să fie inutilă într-un proiect viabil. „Am vizitat și Bursa de Pește din Tulcea. Am văzut o clădire mare, frumoasă. Așa ca și clădire arată frumos. Acolo nu era nimic care să fie compatibil cu ideea de bursă. Apoi bursa nu o creezi tu că așa vrei, ci bursa ordonează o piața care deja există. Nu mai întâi faci bursa și apoi piața de comerț, mai întâi trebuie să existe o piață”, ne explică Adrian Izvoranu.

Pentru a păcăli Bruxelles-ul și nu a restitui investiția de cinci milione, Ministerul Agriculturii și Casa de Comerț Unirea trebuia să demonstreze că Bursa este funcțională. Așa că în ziua inaugurării s-au „mimat” niște tranzacții pe site-urile de anunțuri.

„Am făcut socoteli, evaluări, am vorbit cu supermarketuri, am pus pe hârtie. Acum, ca să depășim momentul proiectului european, am făcut tranzacția, am luat de la 2-3 cherhanale. Așa scrie în proiect, că trebuia să fac o tranzacția. Era o formulare”, mai adaugă Izvoranu.

Lâna oilor lui Daea

„A doua provocare pe care mi-a dat-o Daea a fost lâna. 20.000 de tone de lână. Mi-a spus că dau drumul la programul destinat lânii. Am fost la Gorj, Argeș, Timișoara, etc”, mai spune Izvoranu.

„Când am început să pun în practică indicațiile ministrului, am văzut și eu că dintr-o tonă de lână colectată, 500 de kg sunt scaieți, căcăreze. Eu nu știam că lâna plouată nu e utilă, că ploaia strică lână. Lâna pe care a plouat toată vara nu mai e lână bună”, ne povestește Izvoranu.

Acesta spune că s-a „gândit să facă o instalație de spălare a lânii acolo, la Sadu, pentru că acolo aveau stație de epurare. În stația de epurare nu poți arunca orice apă, trebuie să fie măcar apa de ploaie. Așa că trebuia să facem și noi o curățare a apei, să reținem substanțele. Nu era mare filosofie, se putea face ușor”.

„Am pus toate astea pe hârtie. Am fost la Sadu, am identificat locul, am vorbit cu o firmă specializată. Erau nevoie de doar doi angajați, totul era robotizat. Cu 700.000 de euro aveam hala de producție. Cu până în 2 milioane de euro aveam stația de spălare, cu tot mașini”, mai completează Izvoranu.

Acesta susține că inițiativa sa nu a mai fost pusă în practică pentru că a fost înlocuit din fruntea Casei de Comerț Unirea.