„La 'Locul nașterii' vei lua în considerare locul de reședință al mamei la momentul nașterii tale și nu localitatea unde se afla maternitatea, dacă acestea sunt diferite. Mai exact, dacă mama persoanei recenzate locuia în Ploiești, dar nașterea a avut loc într-o maternitate din București, atunci locul nașterii va fi considerat Ploiești”, explică INS.
„Atunci când locul nașterii nu mai corespunde cu reședința ta actuală și se află în altă localitate din țară, nu uita să completezi și câmpul privind Localitatea componentă sau Satul, altfel nu se deschid întrebările următoare și nu se validează chestionarul”, spune INS în explicațiile date vineri cu privire la completarea chestionarului de autorecenzare.
Explicația a stârnit confuzie în rândul internauților, fiind înțeleasă ca o redefinire a locului nașterii, care ar fi altul decât cel din buletin.
Lucrurile nu stau, însă, așa, explică specialiștii INS.
Bogdan Drăghia, consilier și purtător de cuvânt al INS pentru recensământ 2022, spune că aceste precizări nu reprezintă o noutate, pentru că ele se regăsesc chiar pe platforma INS și apar în momentul autorecenzării.
„Întrebarea la care noi trebuie să răspundem specifică foarte clar încă de la început că locul nașterii este considerat locul de reședință al mamei. Este chiar explicația dată cu verde”, așadar nu s-a aflat despre această cerință abia acum, arată sursa citată într-o discuție purtată cu Europa Liberă.
Pe de altă parte, regula vine din regulamentul european și nu este făcută de INS.
În regulamentul european, care se referă la recensămintele naționale și care se desfășoară în toată Uniunea Europeană, nu doar în România, este dată exact această definiție a locului nașterii, explică Drăghia.
El spune că aceeași metodologie a fost folosită și în recensămintele trecute, așadar, din nou nu reprezintă o noutate.
Precedentele recensăminte nu s-au efectuat, însă, și online, de unde și impresia de noutate, pentru că oamenii nu s-au confruntat până acum cu aceste noțiuni.
Ce fac oamenii care au considerat că trebuie să completeze ca loc al nașterii pe cel trecut în buletin dacă acesta este altul decât locul de reședință al mamei? Autorecenzarea nu trebuie reluată de la început, iar chestionarele au fost deja validate, spune expertul INS.
„Nu vor primi amenzi, nu se va întâmpla nimic”, chiar dacă vor exista probleme din punctul de vedere al acurateței informației.
În momentul de față nu se știe cum va fi remediată eventuala desincronizare între informația reală și cea declarată câtă vreme nu s-a încheiat perioada de colectare a datelor.
De ce a venit INS cu această precizare la aproape o lună și jumătate de când a început recensământul?
„Pentru că întrebau oamenii la call center de ce primesc avertizări atunci când răspund că nu au mai locuit în altă localitate. Dar ei s-au născut în altă localitate decât în cea de reședință, iar sistemul îi avertiza că s-au născut în altă parte. Așa a apărut ideea unei astfel de postări.”
Dacă cineva s-a născut la maternitatea de la Satu Mare, iar el a locuit în București toată viața încă de la naștere, sistemul dă eroare, a exemplificat purtătorul de cuvânt al INS.
„Pentru că noi calculăm și migrația internă, iar sistemul dă eroare. Dacă scrii că te-ai născut la Satu Mare, dar nu ai locuit acolo niciodată, el consideră că este ceva în neregulă și probabil de aceea au introdus și în regulamentul european această precizare. Sistemul este programat conform regulamentului european”, spune oficialul.
Dacă te-ai născut chiar în localitatea de reședință nu este nicio problemă, dar, dacă declari că te-ai născut la Brașov, pentru că acolo era maternitatea, dar mama locuia în altă parte, atunci sistemul dă erori, spune el.
„Și atunci trebuie să treacă unde locuia mama lui, și implicit, el, când s-a născut și nu unde se afla maternitatea”.
El a spus că eventualele desincronizări nu intră în responsabilitatea INS, ci a evidenței populației, cu care sistemul INS nu poate fi coordonat pentru că sunt metodologii diferite de calcul al populației.
„De aceea și apar acele diferențe între populația data de INS și cea de pe listele electorale. Pentru că la noi apare toată populația rezidentă în România, inclusiv cetățenii străini care locuiesc în România, pe când la Autoritatea Electorală Permanentă sunt cetățenii români care au domiciliul în România, dar locuiesc în străinătate. Sunt scoși din acel eșantion persoanele care nu mai au drept de vot, sunt puține, dar sunt. De acolo apar aceste diferențe. La ONU, de exemplu, este altă metodologie de calcul al populației. Din punctul nostru de vedere este o furtună în paharul cu apă”, a conchis el.
