Au trecut două luni de când președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat public că a cerut verificarea lui Iulian Iancu, fost deputat PSD, aflat în cărți pentru un post în conducerea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energie (ANRE).
Verificarea, potrivit liderului PSD, urma să fie făcută de serviciile de informații pentru a vedea dacă sunt probleme care pot afecta siguranța națională.
Iancu a fost bănuit că este „omul Gazprom”, după ce Georgian Pop, fostul său coleg de partid și fost șef al Comisiei de Control al activității SRI, afirma în 2008, potrivit Wikileaks, că Iulian Iancu este „cumpărat de Gazprom”. Afirmația nu a fost niciodată probată în public.
„Ciolacu a cerut procedura de verificare din partea serviciilor de informații pentru a se termina discuția asta cu Iancu omul Gazprom. Dacă serviciile de informații secrete au vreo dată concretă, au aflat ceva cu care îl pot incrimina pe Iancu, pot răspunde în mod oficial. De două luni, din martie, nu a venit vreun răspuns din partea SRI sau a altui serviciu secret. Cât să așteptăm?”, au declarat surse din conducerea PSD pentru Europa Liberă.
În condițiile în care SRI nu a oferit un răspuns incriminator la adresa lui Iulian Iancu, Marcel Ciolacu ar fi de acord ca fostul deputat să fie numit la ANRE, potrivit surselor citate.
Poziția a rămas vacantă după ce Alexandru Stănescu, fratele secretarului general al PSD, și-a dat demisia din funcție. După demisie a venit și decizia Curții Constituționale, care a constatat că numirea sa în Comitetul de reglementare al ANRE nu a respectat Legea Fundamentală. Sesizarea fusese depusă de USR.
Surse politice susțin că Stănescu știa că urma decizia CCR și de aceea a preferat să plece de la ANRE invocând motive personale.
Iulian Iancu s-a remarcat în perioada 2010 printr-o susținere față de proiectul South Stream, promovat de Rusia.
South Stream concura în acel moment cu proiectul Nabucco, în care Rusia nu era implicată. Nabucco, proiect abandonat în 2013, urma să reducă dependența Europei față de gazul rusesc. Gazoductul ar fi urmat să treacă și prin România. Iancu a susținut că și-a dat seama că proiectul Nabucco nu are șanse de reușită.
O delegație Gazprom s-a aflat la București în octombrie 2010, iar Iulian Iancu afirma, potrivit ziare.com, că Gazprom ar putea să facă o ofertă România pentru ca gazoductul South Stream să treacă prin România. Deputatul afirma la acel moment că România ar putea avea un profit de sute de milioane de euro dacă South Stream va traversa teritoriul românesc.
Numele lui Iancu este legat și de legea offshore, votată în Parlament în 2018, în perioada când deciziile PSD și ale guvernului erau influențate de Liviu Dragnea. Condițiile impuse în lege au făcut ca Exxon Mobile să se retragă, iar participația a fost preluată la sfârșitul lunii aprilie 2022 de Romgaz. Primele gaze din Marea Neagră, din perimetrul Neptun Deep se estimează a fi scoase în 2026 – 2027.
Fostul președinte PNL, Ludovic Orban, l-a acuzat, în 2017, pe Iulian Iancu că este „omul Gazprom”. Liberalul susținea că Iancu, prin amendamentele depuse în Parlament, nu dorește reducerea dependenței față de gazul rusesc și exploatarea de gaze din Marea Neagră. Iulian Iancu a câștigat procesul cu Ludovic Orban, în 2019, în primă instanță și a obținut daune morale de 20.000 de lei.
Președintele Klaus Iohannis a respins, în 2019, propunerea ca Iulian Iancu să devină vicepremier pentru zona economică în guvernul Dăncilă.
Dubii despre Iulian Iancu a ridicat și Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei în guvernarea Ponta. Într-o postare pe Facebook, din 14 martie 2022, Nicolescu susținea că are „unele dubii despre integritatea profesională pe care, în calitate de reglementator ar trebui să o aibă, începând cu cele două lucrări de doctorat și terminând cu acele contribuții pe care un ONG pe care domnul candidat îl conduce le primește de la industria pe care urmează să o reglementeze”.
Nicolescu a reluat ideea legăturilor între Iulian Iancu și Gazprom, arătând declarații din 2008 în care deputatul PSD vorbea despre o investiție rusească în Moldova.
„Dacă statul român își dorește, în contextul actual, o relansare a relației economice cu Gazprom, ea trebuie asumată direct și deschis, așa cum face Viktor Orban în Ungaria”, a fost poziția lui Răzvan Nicolescu.
Iulian Iancu: Atacurile la adresa mea vin din direcția Gazprom
Social-democratul a respins în mai multe postări, făcute de-a lungul anilor, acuzațiile aduse.
„Am convingerea că atacurile la adresa mea vin chiar din direcția și în beneficiul Gazprom și al propagandei ruse, care vrea cu orice preț ca România să își mărească dependența de gazul rusesc, acțiunile mele împiedicând sistematic acest lucru”, afirma Iulian Iancu, pe 29 august 2019.
Potrivit acestuia, Georgian Pop a negat orice afirmație despre faptul că a susținut vreodată că este omul Gazprom.
„Din fericire, s-au scurs deja 11 ani de la așa zisa ”cablogramă” și, dacă la vremea apariției putea părea un adevăr, acum, scurgerea timpului a făcut lumină și în cazul acestui instrument de dezinformare și manipulare folosit diabolic de propaganda rusă”, era poziția lui Iancu în septembrie 2019.
Europa Liberă a încercat să-l contacteze pe deputatul Iulian Iancu, dar nu a reușit.
Europa Liberă a încercat de asemenea să afle de la Serviciul Român de Informații dacă există o solicitare de verificare pe numele lui Iulian Iancu și dacă a existat un răspuns din partea serviciului.
SRI susține că informațiile nu sunt de interes public, ci sunt transmise doar beneficiarilor.
„Autoritățile de stat pot cere date și informații despre persoane ce urmează să ocupe funcții care presupun accesul la informații clasificate ori care nu pot fi divulgate, SRI fiind obligat să le furnizeze”, se arată în răspunsul SRI pentru Europa Liberă.
