64 de tineri au murit în incendiul care a cuprins clubul Colectiv în urmă cu șapte ani. Tragedia a scos sute de mii de oameni în stradă, a dus la căderea guvernului și a clădit o mișcare socială care și-a propus să schimbe sistemul medical din România. „Colectiv nu trebuie să se repete”, a spus toată lumea.

Unde suntem după șapte ani.

• Justiția a stabilit definitiv că viața a 64 de victime merită pedepse care însumează 60 de ani, împărțiți între opt oameni, pedepse de două ori mai mici decât cele date de instanța de fond.
• Instanța a înjumătățit despăgubirile materiale pentru supraviețuitori și rudele celor morți stabilite de instanța inferioară.
• În sistemul medical, s-a schimbat faptul că România a semnat mecanismul de transfer al marilor arși către spitale din Europa în vederea acordării de asistență medicală.
• În țară nu există decât paturi pentru pacienții cu arsuri moderat severe - 25 de paturi pentru adulți, distribuite pe întreg teritoriul României, și 10 paturi pentru copii, doar la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală.

Dreptatea strâmbă

Ioana Geambași, victima 56

Ioana Geambașu era din Mizil, avea 18 ani, rămăsese în țară și visa să devină arhitectă. A fost a 56 victimă din Colectiv. A murit pe 16 noiembrie, la 17 zile de la incendiu. Fusese internată la Spitalul Sfântul Ioan cu 1% arsuri pe întreaga suprafață a corpului.

Când a ajuns la spital, era în comă profundă din cauza fumului inhalat. S-a infectat cu nosocomiale în spital și a murit.

Ruxandra Geambașu, mama ei, și-a înmormântat singurul copil pe care îl dusese chiar ea la gara în ziua tragediei ca să ajungă la concert. Nu-și mai amintește cum a ajuns în proces, dar este afectată de cum a fost tratată în timpul acestuia.

„Să știți că nu noi am intentat procesul ei, e o perioadă despre care eu îmi aduc aminte foarte puțin, cam de prin iunie 2016, în octombrie 2015.

Sigur, țin minte perioada cât am stat cu Ioana în spital, țin minte înmormântarea, mai țin minte pomenirea de 40 zile și noaptea de dinaintea, în care s-a înălțat, dar mare lucru nu știu cum a fost cu procesul acesta, cine l-a început cum l-a început, cum a fost scos statul dintre inculpați.

Ne-am trezit ca o turmă de oi care trebuia să fie dusă la tăiere, jumuliți de avocați și batjocoriți deliberat, începând cu sălile alea mizerabile în care nu încăpeau nici avocații și în care nu era nici aer condiționat și în care se făcea apelul de cine avea nervi tari rezista, cine nu pleca, la replicile pline de obrăznicii ale primarului Pideone”​.

După șapte ani de la proces, urmașilor Ioanei le-au fost acordate despăgubiri cuprinse între 10.000 și 125.000 de euro.

„În timpul ăsta în care carnea de porc și toate se scumpesc, carnea de om se ieftinește. Să iei pentru 64 de morți niște pedepse atât de mici… Au fost achitați câțiva, s-a luat o pedeapsă cu suspendare, una și-a adus aminte că e cetățean Moldovan și este în Moldova și nu poate fi extrădată, practic a fost o mare bătaie de joc”, a declarat mama Ioanei Geambașu, Ruxandra Geambașu, pentru Europa Liberă.

Elsa Albu, victima 57

Frații Adrian și Elsa Albu erau împreună cu o prietenă, Mimi Voicu, în Colectiv. Elsa venise special din Marea Britanie unde era stabilită de 11 ani pentru a-și sărbători ziua de naștere. Împlinea 37 de ani. Adrian a reușit să iasă, dar cele două au fost prinse înăuntru. Mimi Voicu a murit prima, a fost victima numărul 29, Elsa, cea cu numărul 57.

Prietenii din Marea Britanie au făcut o petiție „Aduceți-o pe Elsa acasă” și au cerut transferul.

S-a stins pe 19 noiembrie, la Spitalul de Arși.

„Dreptate nu o să se facă niciodată, s-a făcut justiție, dar nu dreptate. Sunt suficienți cei care puteau să mai plătească, sunt mulți care ar fi trebuit să fie pe lista aceea cu cei care ar fi trebuit să plătească.

Piedone în cazul ăsta este într-un fel Acarul Păun, cel care a reprezentat clasa politică, ceilalți - Bănicioiu, Ponta sunt deocamdată scăpați, eu zic că - deocamdată”, a declarat Adrian Albu, fratele Elsei pentru Europa Liberă.

Alexis Matache, victima 30

Alexandra Matache, avea 26 de ani. Terminase comunicare în acel an, dar toată vara nu-și găsise un job în ton cu pregătirea ei, așa că se angajase barmaniță la Colectiv.

Voia să își strângă banii ei să își cumpere mașină. A murit pe 1 noiembrie, la spital. Cu o oră înainte să se stingă, prietenii ei cereau donații de sânge pe Facebook.

Alexis era singură la părinți. Cei rămași în urma ei trăiesc dezamăgirea ultimilor șapte ani.

„Am fost un pic decepționați de ce s-a întâmplat. A durat foarte mult, suntem destul de nemulțumit în privința pedepselor. Au stat șapte ani aproape bine mersi acasă în timp ce noi ne luptăm cu fiecare secundă a vieții noastre.

Fiind singura fiică a noastră, pentru noi este groaznic. Noi trăim, ne-am îmbolnăvit, am rămas la mila lui Dumnezeu, în timp ce toți cei vinovați au stat cu familia, au petrecut Crăciun, Revelion, Paște”, povestește Cristina Matache despre cum au trecut acești ani.

Pentru Cristina, cea mai dureroasă a fost declarația-blestem a primarului Cristian Popescu Piedone.

„Mai bine tăcea din gură, pentru că dacă ar fi fost o singură secundă în pielea noastră, cred că s-ar fi tăvălit pe jos, nu ar fi rezistat. A vorbit în loc să tacă, din respect pentru noi, părinții, ar fi trebuit să fie bărbat și să-și asume mizeria asta de pedeapsă de patru ani care i s-a dat și să stea acolo unde trebuie, așa ar fi trebuit să facă.”

7 ani, degeaba

Rudele și prietenii lor spun că multe dintre victimele de la Colectiv au murit cu zile, într-un sistem de sănătate anacronic și nepregătit, victime ale infecțiilor nosocomiale luate din spitalele românești sau ale lipsei de implicare a autorităților, care au preferat să ridice din umeri, să spună că „avem de toate” și să nu le dea o șansă la viață prin transferul în străinătate.

La șapte ani de la Colectiv, sistemul medical românesc tratează la fel de prost arșii mari. Nu există nici acum centre unde ar putea fi tratați pacienții în stare gravă, iar pandemia a arătat că pericolul focului există chiar în interiorul sistemului medical.

1. 14 noiembrie 2020 - cinci bolnavi de Covid aflați în stare gravă mor la secția de terapie intensivă a Spitalului din Piatra Neamț. Bilanțul final ridică numărul morților la 10.
2. 25 decembrie 2020 - un pacient de 33 de ani moare într-un incendiu la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași. Cauza incendiului: fumatul.
3. 2 ianuarie 2021 - are loc un incendiu la Secția de Psihiatrie a Spitalului Roman, tot din cauza fumatului în locuri nepermise.
4. 5 ianuarie 2021 - tot fără victime este și incendiul de la Spitalul de Psihiatrie din Gătaia, cauza este tot fumatul în salon.
5. 29 ianuarie 2021 -un incediu izbucnește, în jurul orei 5:00, la cel mai mare spital de tratat pacienții cu boli infecțioase din România, Institutul „Matei Balș” din Capitală. 102 pacienți au fost evacuați. Trei persoane au fost găsite carbonizate, iar a patra a decedat în aceeași noapte. Bilanțul final al victimelor a ajuns la 17.
6. 21 februarie 2021 - un incendiu a izbucnit la un ventilator extern al unității mobile a ATI aflată în curtea Institutului “Marius Nasta”. Cei șapte pacienţi de la terapie intensivă au fost evacuați.
7. 8 martie 2021 - o pacientă nesupravegheată internată la parterul Spitalului de Psihiatrie din Craiova a dat foc unei saltele. Trei medici de la etajul superior au sărit pe geam și s-au ales cu multiple traumatisme.
8. 21 aprilie 2021 - șase persoane s-au intoxicat cu fum în urma unui incendiu provocat de un pacient în sevraj internat la Spitalul Județean Slatina.
9. 24 iulie 2021 -un bloc operator al Spitalului Județean Constanța s-a aprins din cauza unui scurt circuit electric la dezumidificatorul din sala de operație.
10. 1 octombrie 2021 - 9 pacienți mor în urma unui incendiu care s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța.
11. 11 noiembrie 2021 - un incendiu are loc la Spitalul suport COVID Movila din Ploiești. Doi pacienți mor.

Radiografia medicinei pentru arși - 200 de morți pe an, niciun centru special pentru arși

Un raport complet și singurul public despre cum arată și ce s-a schimbat în sistemul medical destinat pacienților arși, a fost realizat în 2021, la finalul mandatului de ministru al Ioanei Mihăilă.

Acesta arată că, în România, în fiecare an, la camerele de gardă se prezintă aproximativ 10 mii de pacienți care au nevoie de tratament pentru arsuri. Aproximativ 40% dintre ei sunt internați și au nevoie de îngrijiri medicale sub supraveghere. Dintre aceștia, 1400-1500 sunt cazuri medii și severe.

Numărul de persoane care mor ca urmare a leziunilor postcombustionale este de aproximativ 200 pe an.

7 ani de la Colectiv și niciun centru pentru mari arși

La 7 ani de la Colectiv, România nu poate trata cazurile foarte grave de arsuri, ci doar pe cele de o anumită complexitate. Motivul este că nu există niciun centru de mari arși în țară, ci doar unități funcționale care pot trata cazuri grave.

În 2021, numărul de paturi pe care Ministerul Sănătății la autorizase pentru tratamentul pacienților critici cu arsuri grave a ajuns la 26 de paturi pentru adulți și 10 pentru copii. Pe lângă acestea, în spitalele județene și municipale din țară, existau aproximativ 300 de paturi pentru victimele cu severitate mică spre medie.

• 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu" Timișoara; Locurile au fost amenajate cu bani de la Ministerul Sănătății și cu ajutorul autorităților locale. Situația este neschimbată în 2022;
• 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" Iași;
• 6 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);
• 5 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București - Spital monodisciplinar, (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;
• 3 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar-Arseni", București;
• 2 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;
• 10 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu"; Aceleași și în 2021.
• 3 locuri - Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii "Sf. Maria" Iași.

2024, anul în care ar trebui să existe 3 centre pentru mari arși

Printr-un program de construire de centre de mari arși finanțat de Banca Mondială ar urma să fie construite trei centre speciale pentru mari arși - la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală, la Târgu Mureș și la Timișoara. Niciuna dintre licitații pentru centre nu a fost lansată.

Spitalul din Târgu Mureș - 59 de milioane de euro

Pe 8 februarie 2022, Spitalul Clinic de Urgență Târgu Mureș a obținut autorizația de construire pentru clădirea Centrului de Arși. Construcția va avea regim de înălțime de S+P+4E+Etaj tehnic.

Printr-un program de construire de centre de mari arși finanțat de Banca Mondială ar urma să fie construite trei centre speciale pentru mari arși - la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală, la Târgu Mureș și la Timișoara. Niciuna dintre licitații pentru centre nu a fost lansată.

Investiția se va ridica la 295 de milioane de lei.

Centrul de arși de la Grigore Alexandrescu - 77 de milioane de euro

La București, noul Centru de Arși ar urma să funcționeze în clădirea Spitalului de Urgență Grigore Alexandrescu. Investiția se va ridica la aproximativ 77 de milioane de euro.

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică Planul de Management al Mediului și Social în vederea construirii clădirii în octombrie 2021. Centrul de arși va fi construit pe o suprafață de 2.400 mp și va cuprinde 8 săli de operații, o stație de sterilizare, 36 de paturi ATI împărțite într-un nucleu de 6 paturi, două nuclee de 8 paturi și 14 paturi de neonatologie, camere pentru medicii de gardă, ambulatorii pentru chirurgie plastică, două săli de operații pentru centrul de arși, 10 paturi pentru pacienți critici - mari arși, 16 paturi TIIP mari arși și alte 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă.

Timișoara - investiție de 50 de milioane de euro

La Timișoara, proiectul are o valoare totala de 250,78 milioane de lei (circa 50 de milioane de euro). Urmează să fie construit un corp nou de clădire pe o suprafață de peste 19.000 mp care va include o secție UPU-SMURD cu 58 de posturi, un Centrul de Arși cu 6 boxe pentru mari arși, 6 rezerve pentru arși intermediari și post-critici și 5 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructiva.

Va exista și o unitate ATI cu 27 de posturi, un bloc operator cu 25 de săli de operație, spatii conexe (sterilizare, farmacie, spații administrative și logistice, tehnice etc.) și heliport.

Vor mai fi realizate lucrări de reabilitare ulterioară a unora din corpurile existente ale spitalului, în care se vor reamenaja spațiile de cazare sau alte secții medicale ce vor deservi serviciile preconizate a se desfășura în noul corp de clădire si se va moderniza și îmbunătăți dotarea și echipamentele.Construcția centrului de mari arși de la Timisoara va dura 3 ani.

52 mari arși transferați în străinătate în șase ani. Mecanismul de transfer, aprobat abia în 2020.

Singura șansă a celor care suferă arsuri pe suprafețe mari de corp este, în lipsa unor centre pentru arși și a unor unități funcționale, transferul în străinătate. Între 2016 și 2020, după tragedia de la Colectiv, au fost transferați, în medie 5 bolnavi pe an în străinătate.

Între ianuarie și iulie 2021 au fost trimise la tratament în afara țării 12 persoane. În ultimul an, doar un singur pacient a mai beneficiat de transfer. Suma totală pe care statul român a plătit-o pentru transferul bolnavilor între 2015 și 2019 se ridică la aproximativ 1,1 milioane de euro.

• 40 transferuri internaționale au fost realizate între 2016 - 2020.
• În perioada ianuarie – iulie 2021 au fost transferați în străinătate, la solicitarea comisiilor întrunite la nivelul spitalelor, 12 pacienți cu arsuri severe.

Procedura de transfer a persoanelor care suferă arsuri pe suprafețe mari de corp a fost aprobată abia în decembrie 2020, prin ordin de ministru. În baza acesteia, pot fi transferați rapid pacienții în străinătate.

Ministerul Sănătății anunța, tot atunci, că poartă discuții cu ambasadele Belgiei, Franței, Olandei sau Israelului, țări cu experiență în tratarea persoanelor cu arsuri grave pentru preluarea în sistem de urgență a cazurilor pe care România nu le poate gestiona.

Jumătate de an mai târziu, a fost reglementată și procedura prin care este decontată în străinătate recuperarea medico-chirurgicală a pacientului critic mare ars, inclusiv decontarea dispozitivelor medicale și a substanțelor folosite în scop terapeutic în această etapă terapeutică, constând în echipament compresiv (manuși, manșete, haine, veste, pantaloni, ciorapi etc.), elemente din silicon (plasturi, gulere măști etc.), creme speciale cu silicon, creme hidratante, orteze, splinturi și alte dispozitive necesare în perioada tratamentului și a recuperării în străinătate a pacientului.​

Aplicația pentru diagnosic, îngropată politic

La finalul mandatului Ioanei Mihăilă era gata și o aplicație care avea scopul de a-i ajuta pe medicii nespecialiști în chirurgie plastică și reparatorie să evalueze corect un pacient ars ajuns în urgențe.

Aplicația se numește FirstAidBurn și urma să fie folosită în momentul prezentării la camera de gardă și ar fi ajutat în evaluarea și tratamentul corect în cele mai importante prime 24 de ore.

„Aplicația a fost dezvoltată împreună cu comisia multidisciplinară pentru arsuri, împreună cu medicii. Îi ajută să facă o primă evaluare. Practic, medicul poate cu degetul să scrie în aplicație, să deseneze suprafețele arse, să descrie gravitatea lor, să trimită poze către un medic care lucrează într-o unitate funcțională de arși și primește
înapoi de la aplicație o aproximare a a calității de lichide pe care trebuie să o administreze perfuzabil pacientului, așa încât el să ajungă cât de cât stabil și cu șanse mai mari în unitatea funcțională”, a declarat Ioana Mihăilă pentru Europa Liberă.

Aplicația era gata, era testată deja în momentul în care Mihăilă și-a terminat mandatul, dar nu e a ajuns să fie folosită în spitale.

Epilog

Europa Liberă a încercat să vorbească cu mulți dintre supraviețuitorii incendiului de la Colectiv care au fost destul de prezenți în viața publică. Toți au spus că nu mai au ce să transmită public pentru că, în urma deciziei instanței, și-ar face lor mai mult rău și că au încetat să mai creadă că cineva va mai învăța ceva din tragedia de la Colectiv.