Ambasadoarea declară că Finlanda știe de foarte mulți ani că Moscova se opune extinderii NATO. Rusia nu poate dicta Finlandei, însă, spune Marjut Akola, care subliniază că țara decide în funcție de propriul interes.
Iar interesul actual, în contextul în care Rusia a invadat Ucraina și a reaprins temerea privind războiul în Europa, este simplu. Pentru Finlanda, cu o Rusie agresivă în coastă, abordarea neutralității este mai riscantă decât aderarea la cea mai importantă alianță militară a lumii.
Cât privește riscul unei invazii a Rusiei în Republica Moldova, Marjut Akola subliniază că Rusia este imprevizibilă și că nimeni nu poate ști, cu exactitate, care este scopul final al Kremlinului. Această variantă, însă, nu poate fi exclusă, crede oficialul.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre rolul Finlandei în NATO: Vom fi aliați foarte stabili, constructivi, responsabili. Vă pot asigura, pe voi și pe toți aliații NATO, că aderarea noastră va consolida securitatea euro-atlantică, nordică și, de asemenea, baltică, prin diplomația noastră, prin capacitatea noastră militară și reziliența la nivel înalt a societății noastre;
- Despre reacția Rusiei după decizia aderării Finlandei: Președintele Vladimir Putin a spus că aderarea Finlandei la NATO este o greșeală, dar el a mai spus, de asemenea, într-un apel telefonic pe care l-a avut cu președintele nostru, Sauli Niinisto, că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Finlanda. Rusia încearcă să schimbe ordinea europeană de securitate, dreptul țărilor la propriile frontiere. Rusia încearcă să se întoarcă la ceea ce am avut în timpul Războiului Rece. Ne opunem;
- Despre opoziția Turciei: Discutăm cu Turcia și suntem gata să răspundem oricăror preocupări din partea Turciei, suntem gata să abordăm orice îngrijorare. Finlanda este dedicată securității Mării Baltice până la Marea Neagră, până la Marea Mediterană, pentru a proteja aliații NATO;
- Despre ce putem face pentru a nu mai avea un asemenea război în viitor:
Diplomație și dialog. Desigur, am avut dialog strâns cu Rusia și am văzut că au vrut război și nu dialog cu vecinii și partenerii lor. Avem nevoie de un dialog foarte profund și strâns și cooperarea în multe domenii. Trebuie să fim pregătiți, să avem aceste strategii;
- Despre analfabetismul funcțional în rândul elevilor din România: În spatele educației finlandeze există o viziune. Am investit resurse umane și resurse financiare. Există o pregătire constantă a profesorilor în fiecare an. Ei participă anual la cursuri și ore de coaching. Educația este baza bunăstării oamenilor. Educația este baza pentru tot, iar părinții trebuie să-și încurajeze copiii pentru educație;
Europa Liberă: Vorbim despre război, din păcate, un război în Ucraina, vremuri groaznice pe care le trăim astăzi. Aderarea Finlandei la NATO este un moment istoric. Preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, şi prim-ministrul Sanna Marin au făcut o declaraţie solemnă şi afirmă că Finlanda trebuie să adere fără întârziere la NATO. Vă rugăm să ne explicați de ce „fără întârziere”?
Marjut Akola: Da, într-adevăr, aceasta este o schimbare istorică și o decizie istorică. Desigur că motivul din spatele deciziei noastre este războiul brutal pe care Rusia l-a început împotriva Ucrainei. Și acest lucru a schimbat mediul nostru de securitate într-un mod profund.
Un alt motiv pentru această decizie este, desigur, un sprijin puternic din partea populației. Aproape 70% din finlandezi susțin aderarea la NATO. Și apoi, desigur, sprijinul partidelor politice și, de asemenea, sprijinul din Parlament. Avem 200 de parlamentari, 188 au votat pentru aderare în urmă cu câteva zile. Deci, avem un sprijin puternic, în general.
Dar, de fapt, am început să reflectăm asupra schimbării mediului de securitate la sfârșitul anului trecut, când Rusia făcea presiuni și crea o agresiune politică și militară împotriva Ucrainei.
Cred că singura problemă care a fost cu adevărat importantă a fost aceea că, atunci când președintele Putin și Rusia au început să vorbească mai mult despre oprirea lărgirii NATO, inclusiv luarea deciziilor de către Finlanda, am simțit că libertatea noastră de a alege și suveranitatea se îngustau. Acesta a fost unul dintre punctele de cotitură de anul trecut.
Și apoi, în martie, desigur, a început războiul. Am început să reflectăm la faptul că mediul de securitate s-a schimbat și ce înseamnă acest lucru, cum putem proteja cetățenii finlandezi și Finlanda.
Am ajuns la concluzia că aderarea la NATO este cea mai bună opțiune pentru noi. Și, dacă îmi permiteți, aș dori să profit de această ocazie pentru a mulțumi tuturor țărilor NATO, inclusiv României, pentru mesajele de susținere din ultimele zile.
Atunci când președintele Vladimir Putin a început să vorbească mai mult despre oprirea lărgirii NATO, inclusiv luarea deciziilor de către Finlanda, am simțit că libertatea noastră de a alege și suveranitatea se îngustau. Acesta a fost unul dintre punctele de cotitură.
Europa Liberă: Deci, ce cred cetățenii despre necesitatea aderării? Ei susțin această schimbare istorică?
Marjut Akola: Da, cetățenii finlandezi susțin aderarea la NATO, aproape 70%. Cred că cea mai recentă cifră a fost de 60 - 68% din finlandezi care susțin aderarea la NATO.
Europa Liberă: Care sunt riscurile cu Finlanda în afara NATO, cu Finlanda nefiind membră NATO?
Marjut Akola: Ei bine, aș spune că le-am evaluat și că suntem pregătiți pentru tot felul de riscuri atunci când vine vorba de această zonă gri, perioada gri între cerere și ratificare. Întotdeauna, atunci când există acțiune, există și risc. Dar există și un risc de inacțiune.
Aşadar, care este cel mai mare risc, de acţiune pentru aderarea la NATO sau inacţiunea de a nu aplica în vederea aderării? Și am ajuns la concluzia că este un risc mai mare să nu acționăm. Deci, din punctul nostru de vedere, NATO este cea mai bună opțiune pentru protecția finlandezilor și a Finlandei.
Europa Liberă: Finlanda ia această decizie istorică după ani și ani de neutralitate. A fost greu de luat această decizie?
Marjut Akola: De fapt, a fost un proces foarte rapid, dar a fost un proces foarte important, luat din cauza acestei perioade instabile. A fost important ca, în acest proces, să câștigăm sprijinul populației și al partidelor politice, al Parlamentului.
Am raportat Parlamentului la ce fel de schimbare asistăm, din punctul de vedere al securității, ce înseamnă pentru Finlanda, pentru economia finlandeză, pentru securitatea finlandeză și furnizarea de securitate, pentru apărarea finlandeză, și, de asemenea, ce fel de amenințări hibride și cibernetice ar putea apărea. Deci, a fost un proces cuprinzător. Și aceasta este alegerea noastră.
Europa Liberă: Președintele rus Vladimir Putin a declarat că aderarea Finlandei la NATO este o greșeală, iar Rusia va reacționa dacă infrastructură militară va fi instalată aproape de granițele Rusiei. La ce se așteaptă Finlanda după aceste declarații, după această reacție?
Marjut Akola: Da, așa este, președintele Vladimir Putin a spus că aderarea Finlandei la NATO este o greșeală, dar el a mai spus, de asemenea, într-un apel telefonic pe care l-a avut cu președintele nostru, Sauli Niinisto, că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru Finlanda.
Nu există nimic nou în poziția Rusiei. Ştim de ani de zile că Rusia se opune extinderii NATO. Prin urmare, aș dori să subliniez cu adevărat punctul cheie aici: Rusia nu dictează, Rusia nu poate dicta decizia țărilor suverane, precum Finlanda. Luăm propriile noastre decizii pe baza propriei noastre evaluări, a mediului nostru de securitate.
Europa Liberă: Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va fi de acord cu aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO, deoarece Finlanda şi Suedia găzduiesc terorişti, iar Turcia nu va aproba cererea de aderare la NATO. Există riscul ca Finlanda să nu poată adera la NATO?
Marjut Akola: Nu cred că asta va fi încheierea acestui proces. Există mai multe motive. Finlanda respectă criteriile NATO și avem un parteneriat pe termen lung cu NATO. Noi cunoaștem NATO și NATO ne cunoaște pe noi.
Avem o capacitate militară foarte credibilă. Și avem, de asemenea, o voință foarte puternică de a ne apăra țara. Avem un nivel foarte ridicat de reziliență în societatea noastră. Am trimis cererea noastră și mingea este, desigur, în curtea lor, acum.
Şi în ceea ce priveşte preocuparea Turciei, discutăm cu Turcia şi, desigur, cu unii dintre aliaţi. Și suntem gata să răspundem oricăror preocupări din partea Turciei, suntem gata să abordăm orice îngrijorare din partea Turciei. Finlanda este dedicată securității Mării Baltice până la Marea Neagră, până la Marea Mediterană, pentru a apăra aliații NATO.
Europa Liberă: Aşadar, spuneţi că Finlanda va avea în curând sprijinul tuturor membrilor NATO, inclusiv al Turciei.
Marjut Akola: Sperăm. Bineînțeles că sperăm. Și sunt încrezătoare că putem găsi o soluție aici prin discuții constructive.
Europa Liberă: Când credeţi că Finlanda va deveni membră NATO?
Marjut Akola: Ei bine, depinde de aliații NATO, de ratificare. Mai întâi, membrii NATO trebuie să ia o decizie și, după aceea, va exista procesul de ratificare și va diferi de la o țară la alta din punctul de vedere al timpului. Așa că, vom vedea. Dar noi suntem încrezători că vom fi membru aliat al NATO.
Europa Liberă: Poate în câteva luni, anul acesta?
Marjut Akola: Sper. Sper.
Europa Liberă: Cum vede Finlanda acest război? Ce a început acest război sau care este logica lui?
Rusia încearcă să schimbe ordinea europeană de securitate, dreptul țărilor la propriile frontiere. Rusia încearcă să se întoarcă în timpul Războiului Rece. Ne opunem.
Marjut Akola: Nu cred că există logică deloc. Cred că nimeni nu credea că Rusia va începe un război și va ataca un vecin prin acest tip de atac ilegal, neprovocat și agresiune împotriva Ucrainei.
Și sperăm că acest război brutal și suferințele civililor se vor încheia cât mai curând posibil. Dar se pare, din păcate, că războiul va dura mai mult decât ne așteptam.
Asistăm la o schimbare de joc în ceea ce privește securitatea europeană și apărarea europeană. Rusia încearcă să schimbe ordinea europeană de securitate, care conține dreptul la alegerea propriilor politici de securitate și, de asemenea, dreptul țărilor la propriile frontiere.
Rusia încearcă să se întoarcă în acea perioadă de influență, ceea ce am avut în timpul Războiului Rece. Și nu suntem de acord. Ne opunem acestui lucru.
Europa Liberă: Și cum poate fi oprit războiul? Ce-ar trebui să facem?
Marjut Akola: Sperăm că se va încheia cât mai curând posibil. Dar, pentru moment, situația arată destul de rău.
Cred că cel mai important lucru este acum că suntem împreună cu Ucraina și sprijinim Ucraina în multe feluri, atât UE, cât și NATO. Și ne-am angajat, de asemenea, să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Cred că este important ca, încă de acum, să începem să reflectăm și să ne gândim la reconstrucția Ucrainei.
Asistăm la o schimbare de joc în legătură cu ordinea europeană de securitate. Nu apăram aici doar Ucraina. Apăram securitatea europeană.
Europa Liberă: Cum colaborați cu autoritățile române în vreme de război, în această perioadă? E ceva care ar putea funcționa mai bine?
Marjut Akola: Principalul nostru obiectiv este, desigur, sprijinirea Ucrainei. Şi, bineînţeles, sprijinim în multe privinţe, din punct de vedere diplomatic, toate ţările europene. Suntem aici împreună, inclusiv Finlanda și România. Desigur, România este membră NATO.
România face o muncă lăudabilă, o sarcină lăudabilă în primirea cetățenilor ucraineni și integrarea acestora, acordându-le tot ajutorul. Aşadar, lăudăm măsurile luate de România, atât cele ale autorităţilor, cât și cele ale ONG-urilor şi cetăţenilor.
Europa Liberă: Credeți că există riscul ca Rusia să invadeze Republica Moldova?
Marjut Akola: Nu știm care este, de fapt, scopul, obiectivul Rusiei. La începutul războiului, se părea că este de a invada întreaga Ucraină și de a schimba conducerea. Și apoi s-au retras din împrejurimile Kievului și acum se concentrează pe Donbas. Așa că, aș spune că nu poate fi exclusă această variantă. Dar, deocamdată, nu văd că invadarea Moldovei ar fi obiectivul lor principal.
Europa Liberă: Cum credeți că va arăta NATO, cum va arăta lumea după ce acest război se va încheia, sperăm, cât mai curând posibil?
Marjut Akola: Sperăm că ne vom alătura curând NATO. Finlanda este un stat democratic, bine guvernat. Atunci când vom adera la NATO, vom fi aliați foarte stabili, constructivi, responsabili.
Vă pot asigura pe voi și pe toți aliații NATO că aderarea noastră va consolida securitatea euro-atlantică, nordică și, de asemenea, baltică, cu diplomația noastră, cu capacitatea noastră militară și reziliența la nivel înalt a societății noastre.
Toate țările nordice vor fi în NATO. Finlanda se poziţionează în aceeaşi zonă cu partenerii noştri apropiaţi, Suedia, Danemarca, Norvegia şi Islanda. Țările nordice stau împreună în multe feluri, prin bunăstare și, de asemenea, prin democrație. Și acum vom împărtăși și problemele de securitate.
Este important ca, prin aderarea noastră la NATO, să consolidăm securitatea și stabilitatea Mării Baltice. Și avem o cooperare foarte strânsă cu țările baltice. Vorbim despre consolidarea cooperării nordice în domeniul securității și apoi, de asemenea, cu țările baltice, în domeniul securității.
Atunci când ne vom alătura NATO vom apăra interesul și securitatea tuturor aliaților NATO, de la Marea Baltică, până la Marea Neagră, până la Marea Mediterană.
Europa Liberă: Ce putem face astfel încât să nu mai avem un asemenea război în viitor? Ce măsuri trebuie să luăm astăzi?
Marjut Akola: Diplomație și dialog. Desigur, am avut dialog strâns cu Rusia și am văzut că au vrut război și nu dialog cu vecinii și partenerii lor. Avem nevoie de un dialog foarte profund și strâns și cooperarea în multe domenii, în domeniul multilateral, bilateral și, de asemenea, trilateral.
Trebuie să fim pregătiți, să avem aceste strategii. Prin urmare, cred că trebuie să ne consolidăm și să fim pregătiți pentru diferitele tipuri de schimbări și să privim viitorul, nu numai ceea ce se întâmplă acum, ci și să privim viitorul.
Educația este baza pentru tot. Cred că unul dintre succesele Finlandei este formarea profesorilor la nivel înalt. Există o pregătire constantă a profesorilor în fiecare an. Ei trebuie să urmeze cursuri, ore de coaching. Profesorii pot decide modul în care predau.
Europa Liberă: Vreau să vorbim și despre educație. Finlanda este un exemplu global atunci când vine vorba de educație. Ei bine, în România, lucrurile stau foarte prost. Potrivit BRIO, 42% dintre elevii din România nu pot înțelege informațiile și nu pot avea idei proprii. Sunt analfabeți din punct de vedere funcțional. Ei știu să citească, dar nu înțeleg ce citesc. Ce trebuie să facem pentru a schimba asta?
Marjut Akola: Pot vorbi despre modul în care Finlanda și-a dezvoltat propria educație. România va lua propria decizie cu privire la educație.
După război, Finlanda a fost o țară foarte săracă și au existat discuții despre problemele pe care le aveam și cum am putea avea succes. Liderii noștri au decis că educația este problema. Am creat viziunea unei educații la nivel înalt. Așa că totul a început în anii 60, 70.
Atunci când ai o viziune, e o viziune pe termen lung, nu se va schimba totul într-un an sau doi ani. Așa că am păstrat această viziune și am investit resurse umane și, de asemenea, resurse financiare.
Și o altă problemă importantă este că educația și dezvoltarea educației trebuie să evolueze împreună cu schimbările din timp, cum ar fi digitalizarea. Acum, o dimensiune foarte importantă a educației este dată de competențele digitale ale profesorilor, precum și ale elevilor și studenților.
Deci, vorbim despre viziune. Și apoi, desigur, planul de acțiune concret, modul în care viziunea va fi pusă în aplicare, pe teren. E nevoie de oameni care să pună în aplicare acel plan de acțiune.
Cred că unul dintre succesele Finlandei este formarea profesorilor la nivel înalt. Toți profesorii au diplomă de master. Și există o pregătire constantă a profesorilor în fiecare an. Ei trebuie să urmeze cursuri, ore de coaching.
O altă problemă este autonomia școlilor finlandeze. Directorul poate recruta profesorii în școli, iar apoi profesorii pot decide modul în care predau curriculum-ul, care sunt instrumentele. Totul este în laptopuri și în iPad. Elevii studiază digital și își fac temele digital. Aceste aspecte sunt în spatele succesului educației finlandeze.
Europa Liberă: Aveți un mesaj pentru profesorii noștri, pentru profesorii români, pentru guvern, pentru părinți, pentru elevi?
Marjut Akola: Mesajul este că educația este baza bunăstării oamenilor, este bunăstarea țării, creșterea economică a unei țări. Fără muncă, fără oameni, piața muncii nu funcționează.
Există, de exemplu, și în Finlanda, dar există și în România și în multe alte țări, o lipsă a forței de muncă calificate. Deci, este foarte important să putem răspunde cerințelor pieței forței de muncă.
Educația este baza pentru tot. Iar părinții trebuie să-și încurajeze copiii pentru educație.
