Guvernul a adoptat o Ordonață de Urgență (OUG) pentru modificarea Codului Penal după decizia CCR care a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale, prevăzută de articolul 155 din Codul penal.
„O întârziere ar fi avut efect devastator asupra multor anchete”, a justificat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, graba adoptării OUG înainte chiar ca decizia CCR să fie dată publicității.
„Era important ca această intervenție să se facă până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, care ar fi dus la compromiterea multor anchete. În ce privește referendumul (care interzice emiterea de OUG-uri pe justiție - n.r.), amintesc că a vizat trei chestiuni: materia infracțiunilor, a pedepselor și organizării judiciare”, a explicat ministrul Predoiu după ședința de luni a Executivului.
Or, OUG emisă luni de guvern nu abrogă infracțiuni, nu mărește pedepse și nici nu le scade, adică nu intervine în organizarea judiciară, a motivat Predoiu modificarea făcută prin OUG, susținând că actul emis luni „nu intră în coliziune cu efectele referendumului” din mai 2018, care interzice adoptarea de ordonanțe de urgență pentru justiție, și nici „cu spiritul referendumului”, ci „se aliniază perfect acelui spirit și voinței cetățeanului care a votat pentru referendum”.
Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituțională întreruperea termenului de prescripție a răspunderii penale prevăzută de articolul 155 din Codul penal.
În baza acestui articol din Codul penal, declarat neconstituțional de CCR, procurorii puteau întrerupe cursul prescripției prin administrarea de noi probe.
Pe cine favoriza decizia CCR
CCR a admis, astfel, excepția ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.
Judecătorii CCR au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, respectiv „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
Decizia i-ar fi favorizat pe inculpații în cazul cărora anchetele sau procesele au trenat, apropriind astfel termenul de prescriere a faptelor pentru care sunt anchetați sau judecați.
Or, în baza articolului declarat neconstituțional de CCR prescrierea ar fi intervenit mai repede decât dacă ar fi fost întreruptă prin administrarea de noi probe.
Potrivit unor surse judiciare citate de G4Media, pe lista potențialilor beneficiari ai deciziei CCR se află: Elena Udrea, Tudor Pendiuc - fost primar al Piteștiului, Lucian Duță - fost șef al CNSAS, Sorin Blejnar - fost șef al ANAF.
CCR: Nu am eliminat instituția întreruperii prescripției penale
După comunicatul inițial, Curtea Constituțională a venit cu o serie de precizări cu privire la decizia sa, amintind că a mai existat o decizie de neconstituționalitate cu privire la același articol din Codul Penal și în 2018, fără ca de atunci legiuitorul să „ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme.”
Curtea a ținut să precizeze că, „în mod incorect și nejustificat, se reține încă o dată că prin decizia noastră am fi eliminat instituția întreruperii prescripției penale”.
Art.155 alin. (1) din Codul penal a avut până în aprilie 2018 următorul conținut : „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă și incoerentă, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională.
Potrivit prevederilor Constituției și a Legii de organizare, această decizie era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției.
„Din 2018 și până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea 'cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea' a rămas neterminată și inaplicabilă. În aceste condiții, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare”, spune CCR.
Urmează că legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018 și a prezentei decizii.
După publicarea deciziei CCR, Predoiu a spus că nu poate face speculaţii, dar că, dacă va fi cazul, în cadrul iniţiativei legislative cu privire la Codul Penal, ministerul pe care-l conduce va viza şi articolul respectiv.
Totodată el a făcut un mic istoric al traseului articolului declarat neconstituțional de CCR.
„Acest articol a mai fost în examenul CCR în 2018. A fost pronunţată atunci o decizie de neconstituţionalitate cu o anumită critică. Timp de patru ani, nici Parlamentul nu a reuşit să corijeze această lege. Noi avem la minister un proiect de lege care urmează să fie promovat, în perioada imediat următoare. Este în consultare cu Comisia Europeană şi ne vom adresa şi acestui articol. Nu pot face, în acest moment, speculaţii până nu vedem motivaţia CCR (...). Din punct de vedere al ministerului, care este iniţiatorul iniţiativei legislative, vom adapta, dacă este necesar, proiectul în curs şi fiecare să îşi facă atribuţiile”, a explicat Cătălin Predoiu, citat de Agerpres.
Luni, fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat intenția actualului titular de la Justiție de a da OUG, avertizând că există riscul ca CCR să o declare neconstituțională.
