Potrivit publicației The Times, profesorul Peter Nolan de la Cambridge a educat sute de oameni de afaceri și oficiali de rang înalt chinezi în perioada 2005-2009.
Pe 30 mai, mai mulți profesori ai universității au publicat o analiză a centrului prin care susțin că acesta trebuie „reformat și restructurat”, iar colegiul să fie transparent în ceea ce privește guvernarea și finanțarea acestuia.
Analiza sugerează ca centrul să fie redenumit „Forumul Chinei” și să fie „recunoscut oficial pentru planificarea și desfășurarea unei serii de seminarii interdisciplinare despre China în beneficiul comunității academice a Colegiului Iisus din Cambridge”.
Relația statului chinez cu universitățile din Marea Britanie a devenit din ce în ce mai problematică din cauza persecutării uigurilor din regiunea Xinjiang și în actualul context geopolitic.
Regimul lui Xi Jinping, președintele Chinei, evită să pună presiune asupra omologului său rus, Vladimir Putin, pentru a pune capăt războiului și suferinței umane, cât și pentru a evita o criză alimentară globală.
În 2022, aproximativ 15% din studenții înscriși la universitățile britanice veneau din China. Mai bine de 140.000 sunt înscriși la programe de licență și masterat, cu aproximativ 50% mai mult decât în urmă cu 5 ani.
Universitățile din Regatul Unit funcționează ca entități private, ceea ce înseamnă că o mare parte din finanțare vine din taxele școlare și donații. Studenții din afara Marii Britanii plătesc taxe și de două ori mai mari decât cei din țară.
Anul trecut, The Times a publicat un articol de investigație în care susținea că profesorii de la Universitatea Cambridge au educat mai mulți oficiali de rang înalt chinezi – membri ai Partidului Comunist Chinez – prin intermediul trustului Cambridge China Development Trust.
Finanțarea permite programe precum cel pentru dezvoltarea abilităților de „leadership”, care durează două săptămâni și include seminare pe leadership și strategie, cât și vizite la Biroul de Relații Externe (Foreign Office) din Regat.
Printre șefii delegațiilor chineze care au participat la cursuri se numără Li Jianhua, fost secretar al Grupului de Conducere a Partidului (Chinez, n.r.) de la Academia Chineză pentru Guvernare, o instituție ce formează înalții oficiali ai Beijingului.
De asemenea, fostul șef al Băncii Naționale din China, Xiao Gang, a participat în perioada în care era în funcție la mai multe cursuri de training în Marea Britanie. Patru ani mai târziu, guvernul chinez l-a numit șef al Comisiei de Reglementare a Valorilor Mobiliare din China, principalul organism de reglementare a piețelor.
Între 2006 și 2021, 17 universități din Marea Britanie au primit mai bine de 24 de milioane de lire din parte Instituțiilor Confucius din Hanban și a Ministerului Educației din China.
Pe primul loc se situa Universitatea din Edinburgh, Scoția, care a primit în intervalul respectiv 6 milioane de lire în fonduri, urmată îndeaproape de Universitatea Strathclyde (5,6 milioane), în timp ce Universitatea din Leicester se situa pe primul loc la finanțările venite din partea Ministerului Educației chinez – 1,5 milioane de lire.
China se folosește, de altfel de conceptul de „soft power” spre a-și spori influența în jurul lumii. Anul trecut, primarul din Budapesta, Gergely Karacsony, anunța că va redenumi mai multe străzi din apropierea unui viitor campus universitar finanțat de statul chinez.
La momentul respectiv, ministrul de Externe al Chinei, Wang Wenbin, a criticat decizia edilului maghiar.
„Câțiva politicieni maghiari încearcă să se folosească de problemele legate de China pentru a atrage atenția și a bloca o colaborarea între China și Ungaria. Acest tip de comportament e inacceptabil”, a transmis Wang Wenbin în iunie 2021.
Prin comparație, Universitatea Central Europeană, finanțată de filantropul maghiar George Soroș și recunoscută pentru calitatea învățământului de tip Occidental, era nevoită să-și relocheze operațiunile la Viena după ce Guvernul lui Orban a înăsprit legile împotriva ei.
În septembrie 2021, Comitetul Electoral Național din Ungaria a acceptat cererea lui Karacsony de a organiza un referendum național pe tema construirii campusului.
Referendumul ar urma să-i întrebe pe oameni dacă vor să abroge legea ce aprobă construirea campusului. Planul finanțat de Beijing va costa 2 miliarde de dolari și prevede construirea de cămine și facilități de studiu pentru studenții din țară.
