Din informațiile obținute de Europa Liberă, în proiectul de lucru privind legile securității naționale nu se prevede limitarea mandatului directorilor serviciilor secrete.
Până în prezent, plecarea din funcție a directorilor s-a făcut în urma voinței președintelui României sau după consultarea cu acesta.
Surse din PSD au precizat pentru Europa Liberă că Marcel Ciolacu vrea să introducă un termen fix pentru mandatul directorilor serviciilor secrete.
„PSD va propune ca mandatele șefilor serviciilor secrete să fie de cinci ani și cel mult două mandate pentru un director”, au declarat sursele citate.
Cel mai longeviv șef al unui serviciu secret este generalul Lucian Pahonțu, care îndeplinește funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) din decembrie 2005. El a fost numit în funcție în timpul primului mandat de președinte al lui Traian Băsescu.
SPP este condus de un director, cu rang de secretar de stat, numit de președintele României, la propunerea CSAT. Spre deosebire de șefii SRI și SIE, directorul SPP nu este votat și de Parlament.
Fostul șef al SRI, George Maior, a condus instituția între 4 octombrie 2006 și 27 ianuarie 2015. Provenit din PSD, Maior a devenit după plecarea de la SRI ambasador la Washington. Din 2015, director al SRI este Eduard Hellvig, fost secretar general al PNL și deputat liberal.
Eliberarea din funcție a directorului SRI se face de Parlament, în ședință comună, la propunerea președintelui sau a cel puțin a o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor.
În ultimele două decenii, doar președintele României a fost cel care a făcut propunerea de eliberare din funcție.
Conducerea SIE este asigurată, din iulie 2018, de fostul deputatul PSD Gabriel Vlase.
Generalul Marcel Opriș s-a aflat în fruntea Serviciului de Telecomunicații Speciale între 7 decembrie 2005 și 1 august 2017.
Președintele Comisiei de control a activității SRI, senatorul Cristian Chirteș (PNL) a declarat pentru Europa Liberă că ar trebui ca directorii serviciilor secrete să aibă un mandat fix. El a precizat că tema ar trebui să apară în momentul discutării legilor securității naționale.
„Trebuie să existe o discuție dacă stabilim un mandat pe 4 sau 5 ani și câte mandate, două–trei. Sunt pentru stabilirea unor mandate clare, pe modelul unor autorități ale statului. E mai bine pentru sănătatea unui serviciu și a individului care va ocupa funcția de director”, a susținut senatorul Chirteș pentru Europa Liberă.
Legile securității naționale se află în discuție în Coaliție, iar după ce se ajunge la un acord și primesc toate avizele vor trece prin Guvern.
Executivul le va înainta ca proiect de lege Parlamentului, care are ultimul cuvânt privind forma finală.
