Linkuri accesibilitate

„Umilirea Rusiei”. Ucraina îi răspunde lui Emmanuel Macron: Franța e cea umilită


Emmanuel Macron e în prima linie a liderilor occidentali dispuși să pledeze pentru concesii făcute Kremlinului. Imagine din 19 februarie 2020, summitul pentru Libia de la Berlin.

Autoritățile de la Kiev au criticat categoric comentariile președintelui Franței, Emmanuel Macron, potrivit căruia Rusia „nu ar trebui umilită”. Acestea ar umili, de fapt, Franța, a răspuns Kievul, pentru că Rusia se umilește singură.

Într-o postare pe Twitter, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, spune că astfel de apeluri (la a nu umili Rusia) pot doar să umilească Franța și alte țări care ar cere acest lucru.

„Rusia se umilește singură. Mai bine ne-am concentra cu toții asupra măsurilor care pot pune Rusia la punct. Asta ar aduce pace și ar salva vieți”, a scris oficialul ucrainean.

Anterior, într-un interviu publicat sâmbătă de ziarele regionale franceze, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că este esențial ca Rusia să nu fie umilită pentru ca o soluție diplomatică să poată fi găsită odată cu oprirea luptelor din Ucraina, transmite Reuters.

El a adăugat că, la sfârșitul conflictului, Franța va avea un rol de mediere.

„Cred, și i-am spus și lui [Vladimir Putin], că face o greșeală istorică și fundamentală față de poporul lui, față de el și în fața istoriei”, a spus Macron, care a ținut legătura constant cu Vladimir Putin de când acesta a ordonat invadarea Ucrainei.

Atitudinea împăciuitoare a lui Emmanuel Macron (care a fost luat prin surprindere de invadarea Ucrainei deși îl vizitase chiar la Kremlin) a primit numeroase critici din partea Ucrainei și chiar a unor țări europene, în special din statele care s-au aflat sub influența sovietică.

Ideea evitării unei „umiliri a Rusiei” nu este nouă. Și nu aparține doar Franței.

Marile puteri europene (Franța, Germania, Italia) au sugerat că Ucraina ar trebui să încheie pace chiar cu prețul pierderilor de teritoriu ucrainean.

Tema a fost readusă în discuție recent la Forumul Economic de la Davos, iar președintele SUA, Joe Biden, a ținut să sublinieze într-un editorial publicat miercuri în The New York Times, că el nu va cere vreodată, nici public, nici în privat Ucrainei să accepte concesii teritoriale.

Joe Biden este, de altfel, liderul NATO care nu a evitat să îl numească pe Vladimir Putin „criminal de război” și să vorbească despre „genocid” în Ucraina. Macron i-a transmis imediat că „escaladările de discurs nu vor aduce pacea”.

Nu este clar totuși ce înțelege Emmanuel Macron prin „umilirea Rusiei” și nu este clar ce ar înțelege Kremlinul prin aceasta. În Europa, miza e păstrarea, chiar și doar aparent, a impresiei de unitate. Ceea ce este tot mai greu.

Spre deosebire de Emmanuel Macron, președintele Cehiei, Milos Zeman, vorbește deschis despre judecarea lui Vladimir Putin. El a declarat într-un răspuns pentru serviciul ucrainean al RFE/RL că Vladimir Putin ar trebui să apară în fața unui tribunal pentru crime de război.

Iar Marea Britanie, Polonia și țările baltice sunt categorice: Rusia trebuie să plece din Ucraina.

Ministrul de Externe britanic, Liz Truss, spune la sfârșitul lui aprilie că înfrângerea Rusiei e un „imperativ strategic” pentru Occident, relata BBC.

La sfârșitul săptămânii trecute, diplomații din țările baltice au criticat vehement conversația telefonică (de 80 de minte) avută de Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, cu Vladimir Putin, pe 28 mai, pentru „deblocarea” porturilor ucrainene, transmitea Financial Times.

„Este incredibil cu liderii Franței și Germaniei deschid drumul spre noi acte de violență ale Rusiei. Parisul și Berlinul nu au învățat nimic din istorie?”, întreba Marko Mihkelson, președintele Comisiei parlamentare de politică externă din Estonia.

Iar vicepremierul Letoniei, Artis Pabriks, scria pe 29 mai pe Twitter, că „se pare că există unii așa-ziși lideri occidentali care au o nevoie clară de auto-umilire combinată cu o detașare totală față de realitatea politică”.

Contul acestuia abundă, de altfel, de mesaje critice la adresa liderilor europeni dispuși la compromisuri. Pe 31 mai, Pabriks scria că lucrurile sunt simple:

  • Rezultatul războiului va determina viitorul alianței euroatlantice și riscul unui alt război;
  • Ucraina nu poate pierde dacă Occidentul o sprijină, deoarece Occidentul e mai puternic decât Rusia;
  • Dacă Ucraina pierde, aceasta va însemna eșecul Occidentului și începerea declinului său;

Înainte de conversația lui Vladimir Putin cu Macron și Scholz, în care acesta își declara disponibilitate de a accepta, condiționat, reluarea exporturilor de grâne din Ucraina, și premierul Italiei, Mario Draghi a avut o discuție asemănătoare cu liderul de la Kremlin.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

Românii și politica
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
XS
SM
MD
LG