După ce va fi obținută pacea, Europa va trebui să construiască „noi echilibre de securitate”, a spus Emmanuel Macron într-un discurs la Parlamentul European de la Strasbourg, săptămâna trecută.
În țările Europei Centrale și de Est a sunat alarma, mai ales că declarația venea după aceea că Rusia nu trebuie „umilită”.
Cancelarul Olaf Scholz i-ar fi transmis lui Putin un mesaj similar în îndelungata convorbire telefonică din 13 mai. Retragerea trupelor ruse sau integritatea teritorială a Ucrainei nu au fost aduse în discuție.
Trebuie să înceapă din nou niște „negocieri credibile”, a spus și premierul Italian Mario Draghi. „Cred că trebuie să ne gândim profund la cum să rezolvăm acest lucru”, a completat Draghi.
Fostul premier italian Giuseppe Conte, care conduce Mișcarea 5 Stele, membră a coaliției de guvernare a lui Draghi, a pus punctul pe „i”: „Întreaga Uniune Europeană, după această fază inițială în care am sprijinit cu ajutor militar, ar trebui să se concentreze pe negocieri și să exercite presiuni pentru o soluție politică”, a spus el pentru politico. eu.
Prețul păcii e diferit în UE
Ce ar putea însemna o „strategie mai analizată” sau „presiunile pentru o soluție politică”? A explicat însuși președintele Volodimir Zelenski, care a dezvăluit că Emmanuel Macron i-a cerut să agreeze concesii teritoriale pentru a debloca negocierile și a obține pacea.
Acest demers „nu e foarte corect”, pentru că i-ar permite lui Putin „să evite umilirea”, într-un moment în care ruşii încearcă în continuare să preia controlul sudului şi estului Ucrainei, a spus Zelenski.
„Macron nu are nevoie să facă concesii diplomatice Rusiei, acum (…) timpul de a sta la aceeaşi masă cu Rusia s-a terminat. Nu mai este posibil”. Iar noi vrem, a spus răspicat Zelesnki într-un interviu pentru RAI 1, ca „armata Rusiei să părăsească pământul nostru. Nu îl vom ajuta pe Putin să salveze aparențele plătind cu teritoriul nostru. Ar fi nedrept”.
Practic, negocierile sunt blocate de săptămâni bune, mai exact după ce au fost descoperite masacrele asupra civililor din Bucea, iar șansele de a fi reluate sunt mici în contextul în care situația de pe front este pe muchie de cuțit.
Rușii continuă atacurile cu rachete în Odesa, Luhansk și Doneț, folosind chiar arme cu fosfor, dar au fost nevoiți să se retragă din Harkov. Experții militari britanici și americani spun chiar că Ucraina ar putea căștiga războiului. Cât despre Zelenski, acesta se arată convins că va fi așa.
În plus, câtă bază se poate pune pe înțelegerile cu Rusia din moment ce situația luptătorilor de la Azovastal care s-au predat este incertă, vor fi tratați drept prizonieri sau criminali de război, potrivit Reuters.
Aceasta deși purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarase că Vladimir Putin fusese de acord ca militarii să fie tratați potrivit convențiilor internaționale.
Viacesal Volodin, şeful Dumei de Stat de la Moscova, a cerut deja unui comitet militar să pregătească textul unei Rezoluţii prin care să fie interzis orice schimb de prizonieri care să includă „criminalii de război”.
În opinia lui Volodin, cei din regimentul Azov care au rezistat săptămâni întregi la Mariupol, în combinatul siderurgic Azosvstal, intră în această categorie.
Leonid Slutski, membru al echipei ruse de negocieri de pace, spune că aceștia ar trebui să fie direct condamnaţi la moarte.
Pericolul Rusiei „umilite”
Cât timp a existat convingerea că Rusia va zdrobi Ucraina, îngrijorarea s-a concentrat pe soarta acesteia, dar de când acest lucru nu mai este atât de sigur, se ridică întrebarea ce se va întâmpla și cum se va poziționa Rusia, în special în ceea ce privește spinoasa problemă a gazelor și petrolului, dacă victoria va aparține ucrainenilor.
Sau, dacă, se va ajunge la un război înghețat. Îngrijorarea că o victorie ucraineană ar putea destabiliza și mai mult Rusia, făcând-o imprevizibilă în ce privește legăturile energetice, străbate marile capitale europene, care ar vrea o pace chiar cu prețul pierderilor de teritoriu ucrainean.
Aceste temeri vin în contrast cu poziția americanilor și a britanicilor, a căror perspectivă este că Rusia trebuie „slăbită” și „aruncată afară” din Ucraina.
O Rusie victorioasă cu ego-ul consolidat ar reprezenta o permanentă amenințare la securitatea întregii lumi și ar menține dependența energetică a Europei. Acesta este motivul pentru care Europa, mult mai tolerantă și dispusă spre compromisuri, s-ar reașeza la masă cu Rusia.
În acest context, menținerea unității Uniunii Europene în privința sancțiunilor împotriva Rusiei, dar și a aprovizionării cu arme a Ucrainei este dificilă.
S-a văzut aceasta în ce privește embargoul asupra importurilor de gaze, blocat de Germania și Austria, și, mai nou, la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni- embargoul asupra cumpărării de petrol- blocat de Ungaria.
Ungaria își negociază dreptul de veto
Situația este confuză și deocamdată nu s-a ajuns la niciun acord cu Ungaria.
Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a spus miercuri că, pentru a se putea desprinde de petrolul rusesc, ţara sa are nevoie de patru ani şi investiţii de 750 milioane de euro. Cifra este mult inferioară celei de 18 miliarde euro cât ceruse Ungaria luni. De fapt, suma de 750 de milioane de euro pentru adaptarea infrastructurii de rafinărie și conducte este o revenire la pretențiile inițiale ale Ungariei, care și-a dat seama că nu va putea obține miliardele cerute.
Bruxelles-ul a început acum numărătoarea inversă până la reuniunea specială a liderilor UE de la sfârșitul lunii mai, când ar trebui să se ia o decizie.
Comisia Europeană va permite ca aproximativ 2 din cele 300 de miliarde de euro prevăzute în strategia energetică a UE (RePowerEU) să fie cheltuite pentru a pune capăt dependenței de energia rusă.
Întrebarea pe care și-o pun oficialii de la Bruxelles este cât de departe este dispus Orbán să meargă pentru a obține cât mai mulți bani în schimbul dreptului său de veto, ținând cont de poziția apropiată de Putin de până acum, dar și de istoria amenințărilor la adresa UE pentru a obține concesii politice.
În 2020, de exemplu, el a amenințat că va bloca bugetul UE și pachetul de redresare din cauza unui acord care să lege plățile fondurilor UE de respectarea statului de drept.
Și acum diplomații UE bănuiesc că tacticile de blocare ale lui Orbán urmăresc să determine Comisia să renunțe la reducerea finanțării Ungariei pentru erodarea standardelor statului de drept, scrie politico.eu.
Mai multe țări au avertizat că cele două probleme nu trebuie legate.
Discuția despre statul de drept „este de o importanță fundamentală” pentru UE pe termen lung și nu trebuie diluată de discuția despre energie, în privința căreia trebuie să „ajungem la un acord care este suportabil pentru toată lumea”, a spus ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra.
Turcia își rezolvă nemulțumirile istorice blocând aderarea Suediei si Finlandei
Cum dreptul de veto funcționează și în Alianța Nord- Atlantică, de el s-a folosit Turcia pentru a bloca miercuri discuțiile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO.
Oficialii europeni, citați de Foreign Policy, cred că în final, după negocieri diplomatice, Turcia va susține aderarea celor două țări nordice, acesta fiind doar o „manevră grosolană”.
De fapt, Turcia încearcă să-și rezolve probleme și nemulțumiri istorice folosind drept pârghie candidaturile Suediei și Finlandei.
