În 2021, la nivel global au fost emise 36 de miliarde de tone de dioxid de carbon. În atmosferă există mai mult dioxid de carbon decât a existat în orice moment al ultimilor patru milioane de ani, au declarat reprezentanții Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice, pentru New York Times.
Pe măsură ce cantitatea de dioxid de carbon crește, planeta continuă să se încălzească. Astfel, efectele devastatoare, precum cresterea inundațiilor, căldura extremă, seceta și agravarea incendiilor de pădure sunt resimțite tot mai des de milioane de oameni din întreaga lume.
Ce sunt emisiile de carbon?
Dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră care absoarbe și radiază căldură. Emisiile de carbon sunt motivul principal al încălzirii globale. Concentrațiile de CO2 cresc în principal din cauza arderilor de petrol, gaz si de cărbune, care au loc de regulă pentru a genera energie.
Chiar dacă oceanele și plantele absorb împreună jumătate din dioxidul de carbon emis, restul gazelor rămâne în atmosferă. Mai mult, dioxidul de carbon din atmosferă este responsabil pentru aproximativ trei sferturi din încălzirea globală, arată Bloomberg.
Care este situația în România
În 2020, România a emis 71,48 milioane de tone de CO2, potrivit Our World in Data. Cifra reprezintă 0,21% din totalul emis de la nivel global.
În același an, România a înregistrat 3,72 tone metrice de CO2 emis pe cap de locuitor. Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă 1 tonă de CO2, imaginați-vă un balon cu un diametru de 9 metri si un volum de aproximativ 380 metri cubi plin cu acest gaz, sau un drum de 3.300 de km cu o mașină pe benzină.
Emisiile de CO2 provenite din procesele industriale din România sunt relativ ridicate, chiar dacă au scăzut cu 64 % în perioada 1989-2011, datorită reducerii activității industriale după perioada comunistă.
În același interval, emisiile din transporturi (17% din total) au crescut cu 67%, depășind o creștere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, arată Climate Analytics.
Ce prevede legislația română și cea internațională
România a ratificat și a transpus în legislația națională două dintre cele mai importante tratate internaționale cu privire la schimbările climatice: Convenția Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice și Protocolul de la Kyoto/Japonia.
Conform acestor tratate, România este nevoită să adopte politici și măsuri de reducere a emisiilor și să prezinte rapoarte periodice.
În baza tratatelor, la nivel național au fost implementate legi referitoare la controlul cantității de gaze cu efect de seră care rezultă din activitățile industriale.
Cea mai recentă este Legea nr.278/2013, care are ca scop prevenirea poluării apei, aerului și solului de către activitățile industriale.
Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris, UE se străduiește ca emisiile să ajungă la un nivel „net zero” până în 2050. Obiectivul acordului este de a limita încălzirea globală la mai puțin de 1,5 grade Celsius, comparativ cu nivelurile preindustriale. Pământul se apropie deja de această valoare, temperaturile ajungând deja la pragul de 1 grad Celsius.
Comisia Europeană a impus Planul Național de Energie și Climă (PNEC) pentru fiecare dintre statele membre.
Pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie și climă pentru 2030, statele membre au fost obligate să stabilească fiecare un PNEC pe 10 ani pentru perioada 2021-2030.
România nu are încă o strategie energetică
În ceea ce privește măsurile necesare pentru a atinge obiectivul de „net zero" până în 2050, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030.
Printre aceste noi măsuri necesare se numără și un plan de decarbonizare a mediului prin creșterea cotei de energie din surse regenerabile de cel puțin 34%.
Industria energiei regenerabile a stagnat după 2014. Mai mult, România are în vedere construirea unor centre de capacități mare pe gaz, care înseamnă emisii și mai mari de CO2, a observat Cătălina Rădulescu, reprezentant Agent Green.
Situația necesită măsuri urgente pentru ca sectorul energetic al României să fie în mare parte decarbonizat până în 2050.
Programul Rabla Plus, amenajarea a noi spații verzi în localități, producerea de energie din surse regenerabile, dezvoltarea pistelor de biciclete sunt măsuri pe care România trebuie să le implementeze conform PNEC.
România face încă pași timizi în a implementa aceste măsuri. „Din 2007, nicio strategie energetică nu a fost adoptată”, a spus Cătălina Rădulescu.
Realizarea unui draft pentru o strategie energetică este foarte lentă în România.
Cătălina Rădulescu estimează că României îi ia 7-8 ani să finalizeze un draft. Iar când acest plan trebuie trimis către Comisia Europeană, obiectivele UE în materie de energie și climă se schimbă.
De ce este important să ne reducem amprenta de carbon?
Politicile de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră pot aduce și alte beneficii, dincolo de ameliorarea încălzirii globale.
Acestea includ reducerea poluării aerului și a zgomotului, reducerea congestionării traficului, diete mai sănătoase, îmbunătățirea sănătății datorită creșterii mobilității active, beneficii pentru sănătate prin izolarea termică, precum și o mai bună protecție a apei, a solului și a biodiversității.
