Aproape 11 milioane de chestionare au fost completate online de români la Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) 2022, între 14 martie - 31 mai.
Asta după ce autorecenzarea, introdusă în premieră în România, a fost prelungită cu două săptămâni, ca urmare a avalanșei de chestionare completate în ultima săptămână a intervalului fixat inițial.
Cifrele autorecenzării au depășit cu mult așteptările Institutului Național de Statistică (INS), ca o treime din populația țintă - de aproximativ 19 milioane de locuitori, să participe la Recensământ în această formă.
Au fost completate și validate 8.9 milioane de chestionare cu CNP unic.
Cum a apărut o diferență de două milioane de chestionare
Rezultă astfel o diferență de aproximativ 2 milioane de chestionare, dintre care aproximativ jumătate au fost invalidate, din multiple cauze, a spus pentru Europa Liberă Bogdan Drăghia, purtătorul de cuvânt, din partea INS, pentru RPLR.
„În cele 2 milioane sunt incluse chestionare pentru locuințele neocupate, apoi chestionare duble, ale persoanelor care și au dat seama că au greșit la completare, nu au putut obține dovada de autorecenzare și s-au autorecenzat din nou - iar primele chestionare s-au anulat. Restul sunt chestionare greșite, ale persoanelor care le-au greșit, dar nu și le-au mai refăcut”, a explicat reprezentantul INS.
Spre deosebire de locuințele ocupate - declarate de capul gospodăriei, inclusiv în cazul chiriașilor - și parte integrantă a Recensământului, pentru locuințele neocupate au fost completate chestionare separate, înregistrate distinct.
Drăghia a spus că un număr exact al românilor cu chestionar invalidat va fi oferit săptămâna viitoare. Nu este vorba în niciun caz de 2 milioane de români, ci estimarea de până acum indică sub 1 milion de persoane.
Care sunt cele motivele pentru invalidarea chestionarelor?
„În primul rând acel chestionar nu a fost completat în întregime, omul a completat până la un punct, nu l-a finalizat și l-a transmis. El a primit un mail de mulțumire pentru participarea la Recensământ și primirea chestionarului pentru introducerea în baza de date, dar dacă a fost incomplet nu a putut fi validat”, a spus purtătorul de cuvânt al RPL.
El nu a putut explica de ce persoana autorecenzată nu a primit și un mail de confirmare a faptului că chestionarul a fost validat, lăsând de înțeles că la mijloc ar fi motive de securitate cibernetică.
Legat de faptul că platforma a admis transmiterea de chestionare incomplete, reprezentantul INS a admis că a fost vorba de „o scăpare a platformei”, lucru recunoscut și anterior de instituție.
Cum poți obine dovada autorecenzării corecte și ziua liberă
Românii pot verifica dacă chestionarul de autorecenzare prin solicitarea dovezii de autorecenzare, prin simpla introducere a CNP-ului pe site-ul dedicat.
Dovada autorecenzării corecte este primită instant, poate fi solicitată și în prezent și permite acordarea unei zile libere de către angajatori.
„Mai ales în prima perioadă a autorecenzării această prevedere a fost un stimul foarte important pentru numărul de persoane care au completat chestionarele online”, a explicat Bogdan Drăghia.
Peste 14% din persoanele care trebuie recenzate au fost deja vizitate
Chiar și în condițiile invalidării unui număr important de chestionare, autorecenzarea a depășit 46% din numărul țintă al locuitorilor (peste 19 milioane), cu peste 10 procente mai mult decât estimările INS, de 35%.
Totuși, peste jumătate din români, peste 10 milioane, vor fi vizitați de recenzori, cei mai mulți neutilizând metoda autorecenzării.
Etapa Recensământului fizic a debutat oficial în 31 mai și se va încheia în 17 iulie.
„Până vineri, au fost recenzate fizic 1.43 de milioane de persoane, adică peste 14% din cei care mai trebuie recenzați”, a dezvăluit Bogdan Drăghia.
Între aceștia sunt incluși și cei care ale căror chestionare au fost invalidate. Reprezentantul INS nu a exclus ca și colectarea și transmiterea datelor de către recenzor - prin intermediul tabletei să întâmpine probleme de validare.
„Nu au fost frecvente astfel de situații până acum, ce s-a mai întâlnit este o conexiune slabă la internet, însă datele sunt stocate pe tabletă și sincronizate în momentul restabilirii conexiunii”.
60% din recenzorii necesari în Capitală lipsesc
Principala problemă a Recensământului fizic o reprezintă criza de recenzori din București. La un necesar de 1.650 de recenzori, exista un deficit uriaș 991 de recenzori. Adică doar 40% din recenzorii necesari există în prezent.
„Explicațiile date de colegii mei este că în primă fază au recrutat personal care ar fi acoperit 60% din necesar, dar după ce au făcut instruirea o parte s-au retras. Unii erau studenți și au invocat că au de învățat, alții au spus că platforma este greoaie și nu se descurcă și așa s-a ajuns la acest deficit”.
Situația cea mai critică este în Sectorul 2, unde la mijlocul săptămânii erau acoperite doar 27% din locuri, a spus reprezentantul RPL.
„Doar în Sectorul 5 este relativ bine acoperit, unde o parte din recenzori doresc să intre în zone noi, după ce le termină pe primele”.
Soluția o reprezintă derularea de către Primăriile de sector a unor acțiuni care să îi stimuleze pe oameni să devină recenzori. Mai ales că paleta de persoane și profesii acceptate este largă, a spus Drăghia.
„Sunt puține opreliști de a deveni recenzor, funcționarii nu sunt incompatibili cu acest rol, șomerii nu își pierd indemnizația de șomaj, de asemenea studenții. De altfel au și venit mulți studenți venit, dar au și plecat”.
Cei care vor să intre în acest rol trebuie să ia legătura cu Primăriile de sector, să participe la instructaj, să semneze contractul aferent și să intre pe teren.
Recenzorii câștigă 7 lei per chestionar pentru Recensământul persoanelor și 3.5 lei pentru cele aferente locuințelor. Pentru o vizită la o singură gospodărie pot câștiga 10.5 lei.
Recenzorii își pot anunța vizitele prin diferite modalități, afișe la blocuri, număr de contact lăsat vecinilor, astfel încât aceștia să ia legătura cu el și să se pună de acord cu privire la momentul vizitei.
„Probleme sunt și în marile orașe, dar lucrurile sunt sub control, în București e marea problemă”.
Necesarul de recenzori din București reprezintă de altfel aproape 10% din totalul de 20.000 de recenzori la nivel național.
„În mediul rural se pare că merge mai ușor, comunitățile sunt mai mici și implicarea primarilor e diferită, oamenii se cunosc între ei și autorecenzarea asistată a mers mai bine decât la oraș”, a spus Bogdan Drăghia.
Totuși, situația din capitală nu va decala calendarul Recensământului 2022, întrucât România trebuie să trimită către Eurostat datele provizorii până la finalul anului. De asemenea termenul de 17 iulie, pentru finalizarea recenzării fizice este asumat prin legislație, a mai arătat el.
De la platformă blocată, la întrebări neclare
Recensământul Populației, decalat din cauza pandemiei cu un an, a întâmpinat și diverse probleme: de la blocarea platformei în momentele de suprasolicitare - la începutul și la finalul autorecenzării, controverse legat de modul în care sunt criptate datele.
„Tot ce înseamnă securitatea datelor reprezintă o discuție serioasă, dar din experiența anterioară nu știu să fi existat probleme, plângeri legate de acest aspect. Noi nu folosim datele individualizat, ci doar pentru agregarea și corelarea lor statistică”.
Alte neclarități au fost cu privire la unele întrebări adresate.
Spre exemplu, la locul nașterii respondenții trebuiau să completeze cu reședința mamei mamei la acel moment și nu cu locul unde se afla maternitatea ceea ce i-a derutat pe unii dintre români, motiv pentru care INS a ieșit la acea vreme cu precizări suplimentare.
Până acum, Recensământul 2022 este pe plus, în primul rând prin prisma numărului mare de chestionare completate și validate online, a spus Bogdan Drăghia.
„Autorecenzarea ne-a depășit previziunile, iar în privința recenzării a demarat mai greu, să sperăm că o ducem la bun sfârșit, mai ales dacă vom reuși să atragem recenzori în București, asta este marea problemă în acest moment”, a conchis acesta.
