De la 1 aprilie, când și Portul Odesa a fost complet blocat de Rusia, și până în prezent doar zece nave cu grâu ucrainean au plecat din Portul Constanța.
Cea mai mare avea a exportat 70.000 de tone, cea mai mică 15.000 de tone de grâu. Datele au fost obținute de la Administrația Porturilor Maritime din Constanța, societate de stat aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, care coordonează activitatea din Portul Constanța.
Ucraina este unul dintre cei mai importanți producători de grâu și porumb din lume. Pentru a-și respecta contractele multianuale, dar și pentru a nu provoca o criză alimentară globală, Kievul a apelat la Polonia și România pentru a găsi soluții pentru exportul grânelor.
Prin România, cerealele ucrainene pot fi trimise spre beneficiari - în special țări din Africa și zona arabă - doar prin Portul Constanța. Până în terminalele portuare, cerealele trebuie să ajungă pe calea ferată sau traversând Dunărea cu șlepurile.
Laude la adresa unui eșec
Activitatea autorităților române de sprijinire a exporturilor ucrainene a fost lăudată de președintele Klaus Iohannis chiar în prezența președintelui Franței.
Iohannis a declarat pe 15 iunie că „acum, în momentul în care vorbim, deja România joacă un rol semnificativ în acest proces, fiind transportate mii de tone dinspre țara vecină în Constanța, apoi spre diferite piețe”.
În realitate, Ucraina avea nevoie să exporte o cantitate cât mai mare din cele 22 de milioane de tone de grâu până la sfârșitul lunii iulie. După 15 iulie va ajunge în port și producția românească de grâu din această vară, așa că grânele ucrainene vor fi și mai lent trimise la beneficiari.
Din cele 22 de milioane de tone de grâu ucrainean blocat de război, cantitatea de grâu exportată de Kiev prin Portul Constanța este între 400.000 și 500.000 de tone până la acest moment. În procente, asta înseamnă sub 2%. În ultimele trei săptămâni, au mai plecat din România în jur de 200.000 de tone de cereale.
Președintele Românei, Klaus Iohannis, considera tot pe 15 iunie că aceste date sunt impresionante.
„Ca să vă dau un exemplu poate concret și legat de ce s-a discutat și astăzi: tranzitul grâului din Ucraina la Portul Constanța. Am avut doar în ultima lună de zile o creștere a acestui tranzit cu 400%, deci de patru ori mai mult! Este ceva impresionant, dar, până când reușim să avem aceeași creștere și pe cale rutieră, pe Dunăre, pe cale ferată, este evident că e nevoie de investiții. Am discutat și astăzi cu președintele Zelenski aceste chestiuni și vom lucra în continuare la ameliorarea acestor situații”, a adăugat Iohannis.
De ce nu reușește România să exporte grâul ucrainean
Trei sunt motivele pentru care Portul Constanța nu poate exporta mai multe grâne din statul vecin.
- liniile de cale ferată nu fac față unui trafic intens;
- canalul Sulina nu este navigabil decât pe o mică fâșie, ceea ce duce la blocaje;
- terminalele portuare oricum nu ar face față unui ritm mai mare de maximum 2 nave încărcate cu grâu pe săptămână;
Dacă în luna mai, CFR și-a dat seama că a depozitat sute de vagoane vechi pe mai multe linii de cale ferată din Portul Constanța, fapt care îngreuna transportul vagoanele de grâu din Ucraina, acum Ministerul Transporturilor a aflat că aceste linii de cale ferată nici nu sunt utile și au nevoie de modernizare.
„Au fost semnate ordinele de începere a lucrărilor și procesele verbale de predare a amplasamentelor pentru repararea a 35 de linii (cu o lungime totală de 13,39 km) și a 75 de aparate de cale”, a anunțat printr-un comunicat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Cum lucrările nu vor fi gata înainte de luna septembrie, România ratează practic șansa de a mări ritmul de exportul al cerealelor.
Lucrările se desfășoară pe raza stațiilor Port Zona A, Port Zona B și Port Mol V, iar durata de execuție a lucrărilor este de 149 de zile, potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor. Finanțarea lucrărilor este asigurată din Fondul de rezervă al Guvernului României.
Nici transportul grânele pe Dunăre, de pe partea ucraineană până în Portul Constanța, nu se desfășoară mai rapid. Canalul Sulina este blocat de numărul mare de șlepuri cu grâu.
Radu Mușinschi, director al companiei Trans-Oil Group, societate specializată în transportul portuar, ne-a precizat că „la intrarea în Canalul Sulina de pe Dunăre s-au acumulat peste 100 de nave, fiecare de 5-6 mii de tone”.
Mușinschi consideră că toate cele trei țări - România, Republica Moldova și Ucraina - ar trebui să depună eforturi pentru a dezvolta soluții lucrative, în condițiile în care, în curând, va fi recoltată noua producție.
Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime Constanța ne-au explicat că infrastructura portuară trebuie să satisfacă nu doar exportul de grâu din statul vecin, ci și cel de minereu de fier.
Eșecul poate duce la scumpirea pâinii
Ministerul Agriculturii din Ucraina consideră că exporturile de grâne din Ucraina sunt blocate de invazia rusească și asta poate afecta grav numeroase țări din Africa, Orientul Mijlociu și Asia centrală.
„Prețul pe tona metrică de grâu a crescut de la 374 de dolari în ianuarie, la 495 de dolari în iunie. Se estimează că dacă va ajunge la circa 600 de dolari, asta va lovi puternic foarte multe țări”, potrivit experților de la Kiev.
„Aceasta este o adevărată crimă de război, așa că nu-mi pot imagina că acest lucru va mai dura mult timp”, a declarat în această lună și Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă.
Neputința statului român de a contribui decis la exportul grâului din Ucraina va duce și la creșterea prețului pâinii. Deja experții consultați de Europa Liberă consideră că pâinea va costa din iulie-august cu minimum 20% mai mult decât în luna mai.
Asta e prognoza pozitivă, cea negativă duce până la o creștere de minimum 50%. Accentuarea crizei cerealelor la nivel mondial și producția autohtonă cu 15-20% mai mică din această vară sunt motivele majorărilor anunțate pentru lunile următoare.
„Previziunile costului la pâine nu se pot face fără a lua în calcul costul materiei prime și a celorlalte elemente de costuri, adică energie, gaze, salarii și bineînțeles, alte cheltuieli mai mici. Dacă aceste elemente de costuri vor crește, în special materia primă, va trebui să ne punem de acord - nu poți lucra decât pe principii de eficiență economică”, a declarat și Aurel Popescu, președintele patronatului pâinii, Rompan.
