Opiniile liderilor din țările membre NATO sunt, încă, divergente cu privire la modul în care ar trebui definită China și cum să se raporteze la țara cu cea mai mare armată din lume și, mai ales, la relația ei cu Rusia.
La fel ca summitul G7, aflat în desfășurare în Alpii bavarezi, al grupului celor mai bogate șapte democrații din lume și UE, și summitul NATO va aprofunda legăturile Chinei cu Rusia după invadarea Ucrainei din ordinul lui Putin.
Un limbaj „mai puternic” față de China
Un oficial de la Casa Albă și-a exprimat duminică încrederea că documentul va avea un limbaj „puternic” cu privire la China.
Diplomații NATO au declarat că Statele Unite și Marea Britanie au făcut eforturi pentru un limbaj mai puternic care să reflecte ceea ce ei văd drept ambițiile militare tot mai mari ale Chinei și îngrijorarea crescândă că aceasta ar putea ataca insula guvernată democratic Taiwan, pe care Beijingul o consideră propriul său teritoriu.
Franța și Germania - având în vedere investițiile industriale europene majore în China – ar prefera o retorică mai măsurată, susțin diplomații NATO într-o declarație acordată pentru Reuters sub protecția anonimatului, pentru că documentul cu pricina nu este încă finalizat și se poartă negocieri asupra conținutului său.
La summitul G7 de luni, consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a declarat reporterilor că documentul de strategie al NATO va „vorbi într-un fel fără precedent despre provocarea pe care o reprezintă China”.
Un diplomat a spus că se conturează un compromis în baza căruia China va fi descrisă ca o „provocare sistemică”, incluzând în același timp un limbaj echilibrat referitor la „dorința de a lucra în domenii de interes comun” cu Beijingul.
Documentul de strategie, care va actualiza obiectivele și valorile NATO va face, de asemenea, referire la „conștientizarea statelor membre cu privire la nevoia de reziliență”, a spus diplomatul.
În plus, negociatorii încă lucrează la modul în care va fi descrisă relația dintre China și Rusia. Republica Cehă și Ungaria s-au opus ferm expresiei „convergență strategică” pentru a o defini, a spus unul dintre diplomați.
Diplomația chineză a susținut deja că singurul scop al afirmațiilor occidentale despre amenințarea chineză este să-i limiteze și chiar să-i suprime Chinei dezvoltare, pentru a menține hegemonia SUA.
Oficialii NATO lucrează până în ultima clipă pentru a finaliza definirea noului concept strategic până la începerea summitului de la Madrid, unde invazia rusească în Ucraina va ocupa, desigur, locul central al discuțiilor.
Marea Britanie și-a asumat deja un limbaj care descrie Rusia ca pe o „amenințare acută directă” și China ca pe o „provocare strategică”.
Cel mai recent raport anual al Pentagonului către Congresul SUA a subliniat importanța „întâmpinării provocării de ritm prezentată de armata, din ce în ce mai capabilă, a Republicii Populare Chineze și de ambițiile sale globale”.
Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud, invitate pentru prima oară la summitul NATO
Oficialii americani au subliniat importanța includerii Chinei în conceptul strategic actualizat al NATO și, prin urmare, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud au fost invitate la summitul NATO pentru prima dată.
Ideea a fost de a semnala că NATO nu ia ochii de la China, chiar dacă se concentrează pe întărirea apărării Ucrainei, a spus unul din oficiali.
„NATO nu-și permite să ignore China”, a spus un alt oficial european. E drept că „Europa a fost puțin în urmă în a recunoaște acest lucru, dar opiniile s-au schimbat cu siguranță”, spune acesta, mai ales după represiunea chineză asupra Hong Kongului.
China susține în continuare că Taiwanul și Hong Kongul sunt probleme interne care nu privesc pe nimeni.
Un alt oficial european, citat de Reuters a spus: „Am încercat să construim o eră în care să fim drăguți și să stimulăm China și l-am primit pe președintele Xi (Jinping).”
Criticii occidentali spun, însă, că Xi a dus Beijingul pe o cale mai autoritară acasă și pe o cale mai agresivă în străinătate. Tocmai de aceea, spune el, este nevoie de o schimbare a abordării față de China.
Cât privește misiunea NATO de contracarare a amenințărilor rusești la adresa Occidentului, oficialul a adăugat că atâta vreme cât zona de operare a NATO se află la nord de Tropicul Racului „nu are limite de est sau de vest.” Așa că este cât se poate de corect ca NATO să se uite cu atenție în această direcție.
Un acord Turcia – țările nordice, puțin probabil
Este puțin probabil ca summitul NATO de săptămâna aceasta să înregistreze vreo mare schimbare de atitudine a Turciei față de candidaturile de aderare a Suediei și Finlandei la Alianței, pentru că Ankara nu dă semne că s-ar grăbi cu negocierile potrivit oficialilor turci și diplomaților occidentali, citați de Reuters.
După ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, Suedia și Finlanda au solicitat aderarea la NATO în ceea ce ar fi o extindere istorică a pactului de apărare occidental. Însă, președintele turc Tayyip Erdogan i-a surprins pe aliați opunându-se, imputându-le celor două țări, dar mai cu seamă Suediei, sprijinirea grupărilor teroriste.
Orice candidatură de aderare necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri ai NATO. Negociatorii turci nu sunt preocupați de termenele impuse de aliații străini și sunt gata să continue luni de zile, dacă este necesar, ca statele nordice să renunțe la embargourile asupra armelor și să reprime ceea ce consideră că sunt grupări teroriste, au declarat patru surse pentru Reuters. Este vorba de extrădarea unor militanți kurzi care locuiesc în Suedia. Oficialii și diplomații nu au exclus o înțelegere de ultim moment. Însă purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Ibrahim Kalin, a repetat în urmă cu o săptămână că Ankara - a doua cea mai mare armată a NATO și membru de 70 de ani - așteaptă parcurgerea unor pași pe care-i consider obligatorii și nu vede summitul ca un termen limită pentru soluționarea acestei probleme.
„Au fost întâlniri, dar, din păcate, pașii la care ne așteptam nu au fost făcuți”, a spus un oficial guvernamental turc implicat în discuții. „Pare dificil să iasă vreun rezultat din summitul NATO”.
Într-un interviu acordat duminică radiodifuzorului Haberturk, Kalin a spus că el și ministrul adjunct de externe Sedat Onal vor purta noi discuții cu oficiali finlandezi și suedezi luni la Bruxelles, urmate de o nouă rundă de discuții între liderii NATO, Turcia, Finlanda și Suedia chiar marți, înainte de summitul de la Madrid.
NATO își mărește de peste șapte ori forța rapidă de intervenție
NATO a anunțat încă de luni, cu o zi înainte de începerea summitului, prin vocea secretarului său general, Jens Stoltenberg, că va mări numărul de trupe aflate în alertă maximă de peste șapte ori, la peste 300.000.
Invazia Ucrainei de către Rusia din februarie a declanșat o schimbare geopolitică majoră în Occident, determinând țările cândva neuter, Finlanda și Suedia, să solicite aderarea la NATO și Ucraina pentru a-și asigura statutul de candidat la Uniunea Europeană.
„Rusia a renunțat la parteneriatul și dialogul pe care NATO a încercat să-l stabilească cu Rusia de mulți ani”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, luni, la Bruxelles.
„Au ales confruntarea în loc de dialog. Regretăm asta - dar, în acest caz trebuie să răspundem la această realitate", a spus el reporterilor.
Summitul NATO din 28-30 iunie vine într-un moment crucial pentru alianță, după eșecurile din Afganistan și discordia internă din epoca fostului președinte american Donald Trump, care a amenințat că va scoate Washingtonul din alianță.
Stoltenberg a spus că în viitor NATO va avea „cu mult peste 300.000” de soldați în alertă maximă, comparativ cu 40.000 de soldați câți alcătuiesc în prezent forța de reacție rapidă a alianței - Forța de răspuns a NATO (NRF).
Noul model de forță este menit să înlocuiască NRF și să furnizeze un grup mai mare de forțe de înaltă pregătire în domenii, terestre, maritime, aeriene și cibernetice, care vor fi prealocate unor planuri specifice pentru apărarea aliaților.
Stoltenberg a spus că unitățile de luptă NATO de pe flancul estic al alianței, cel mai apropiat de Rusia, în special statele baltice, urmează să fie ridicate la nivel de brigadă, cu mii de trupe prealocate în așteptare în țări mai la vest, cum ar fi Germania, ca întăriri rapide.
