Joe Biden a precizat că ajutorul militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina va fi anunțat oficial zilele următoare și va acoperi apărarea aeriană, artileria, sistemele de contra-baterie și alte tipuri de armament.
„Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a afirmat Biden la finalul summitului NATO de la Madrid.
Cea mai recentă rundă de ajutor face parte din pachetul de 40 de miliarde de dolari în asistență economică și militară, adoptat luna trecută de Congresul Statelor Unite și semnat de Joe Biden. Este al 14-lea pachet de arme și echipament militar destinat Ucrainei de la începutul războiului.
Până în prezent, SUA au trimis Ucrainei ajutoare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari.
De asemenea, președintele SUA a menționat în timpul conferinței de presă de la Madrid că, până în momentul de față, aproximativ 50 de țări și-au luat noi angajamente pentru a sprijini Ucraina. Noile angajamente includ:
- Peste 600 de tancuri;
- Aproape 500 de sisteme de artilerie;
- Peste 600.000 de cartușe de artilerie;
- Sisteme avansate de lansare multiplă de rachete, sisteme de rachete antinavă și sisteme de apărare antiaeriană.
„La acest summit ne-am adunat pentru a ne confrunta atât cu amenințările directe venite din partea Rusiei la adresa Europei, cât și cu provocările sistemice ale China la adresa ordinii mondiale”, a transmis Biden în timpul conferinței de presă.
El a reluat declarația că războiul Rusiei din Ucraina nu a dus la „finlandizarea” NATO-ului, ci mai degrabă la reafirmarea angajamentelor militare ale Alianței.
„I-am spus lui Putin că, dacă invadează Ucraina, NATO nu numai că va deveni mai puternică, dar va deveni și mai unită (...) Și asta este exact ceea ce vedem astăzi”, a precizat Biden.
Președintele SUA a felicitat, de asemenea, eforturile celorlalte state membre NATO de a-și crește bugetele militare la 2% din PIB-ul fiecărei țări în parte și a lăudat inclusiv eforturile României de a aloca 2,5% din PIB începând cu 2023.
El a promis, de asemenea, un plan similar cu Inițiativa „Belt and Road” a Chinei, menit să investească în infrastructura globală a statelor în curs de dezvoltare.
Biden a transmis că, față de investițiile făcute de China în alte state, cele promise de SUA și aliații săi vor fi făcute în mod transparent și la standarde de înaltă calitate.
Afirmațiile președintelui SUA vin în contextul în care acesta a afirmat anterior că alianța trans-atlantică va fi „întărită pe toate direcțiile, terestru, aerian și maritim” ca urmare a întâlnirii de la Madrid de săptămâna asta.
Tot joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis că retorica nucleară a Rusiei este „imprudentă și periculoasă”, adăugând că NATO trebuie să ia în serios astfel de afirmații în condițiile în care nu vede nicio îmbunătățire din partea Kremlinului.
El a respins acuzațiile Moscovei ce pretind că NATO e parțial responsabil pentru războiul din Ucraina, menționând că președintelui Rusiei, Vladimir Putin, nu îi place să aibă în vecinătatea țării sale un stat liber, democrat și cu o guvernare de succes.
În privința Chinei, Stoltenberg a atras atenția că Beijingul ar trebui să pună capăt amenințărilor la adresa Taiwanului și să nu creeze o situație periculoasă întrucât orice se întâmplă în regiunea respectivă a Asiei contează pentru NATO.
NATO alocă încă 3.000 de soldați în plus în România
Cu o zi în urmă, Biden a transmis că NATO va stabili un cartier general permanent al Corpului 5 Armată al SUA, în timp ce Alianța va menține o brigadă rotativă suplimentară de 3.000 de soldați și 2.000 de alți angajați cu sediul în România.
„De asemenea, vom îmbunătăți implementările noastre rotative în țările baltice”, a punctat Biden miercuri la Madrid.
În afara flancului estic, Joe Biden a promis că SUA va trimite două escadrile F-35 pentru Marea Britanie și va staționa „capacități suplimentare de apărare aeriană în Germania și Italia”.
Întâlnirea șefilor de stat și a liderilor NATO de la Madrid a avut drept scop adoptarea unui nou concept strategic pentru Alianță, ce restabilește prioritățile și sarcinile de bază pentru următorii 10 ani.
NATO a calificat miercuri Rusia drept cea mai mare „amenințare directă” la adresa securității statelor aliate, a invitat Suedia și Finlanda să adere la alianță și a promis consolidarea flancului estic.
Invitația adresată celor două țări declanșează un proces de aderare format din 7 pași ce vor include discuții cheie dintre NATO și țările candidate, precum și semnarea unui protocol de aderare de către statele actual membre ale Alianței, ce va trebui ulterior ratificat de fiecare țară în parte. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat încrezător că procesul de ratificare va fi unul rapid.
Înainte de întâlnirea liderilor NATO și de stat de la Madrid, Stoltenberg a anunțat că NATO își va mări forțele de înaltă pregătire la peste 300.000 de soldați, un plan pe care l-a descris drept „cea mai mare revizuire a apărării și descurajării noastre colective de la Războiul Rece (încoace, n.r.)”.
Marea majoritate a forțelor vor fi dispuse pe flancul estic al NATO, iar soldații nu vor fi staționați permanent, aceștia urmând să fie transferați prin rotație în diferite locații pentru antrenament.
La finalul summitului, Stoltenberg a reafirmat că „NATO nu este și nu va fi niciodată un monolit, dar este capabil să se unească în momente cheie”.
