Încrederea în avantajele văzute de investitori ca fiind pozitive s-a erodat, arată Camera de Comerț Americană în România, în cel de-al patrulea sondaj cu privire la calitatea climatului investițional.
Astfel, niciuna dintre condițiile de piață nu cumulează peste 50% din aprecierile de „bun & foarte bun”:
- calitatea infrastructurii digitale: 49% (în scădere de la 53%);
- calitatea capitalului uman: 46%;
- calitatea infrastructurii de securitate cibernetică: 32%;
- calitatea cadrului fiscal: 18%, față de peste 40% cât a înregistrat constant în cele trei ediții precedente ale sondajului, ceea ce arată o „depreciere îngrijorătoare”;
Despre acest ultim aspect, Alex Milcev, membru în Consiliul Director al AmCham România, a declarat că „diversele scenarii care s-au avansat în ultima perioadă au crescut considerabil nivelul de incertitudine și de neîncredere în rândul contribuabililor”.
Pe plan extern, avantajele care ajută cel mai mult mediul de afaceri se numără apartenența la Uniunea Europeană (87%), urmată de statutul de membru NATO (63%).
La polul opus, printre dezavantajele pentru investitori sunt menționate:
- calitatea infrastructurii de transport: 85%;
- calitatea infrastructurii de sănătate: 68%;
- predictibilitatea cadrului de investiții: 64%.
Concluzia AmCham, în urma sondajului realizat în cadrul celor 168 de companii membre este că „deși nivelul de apreciere a climatului investițional (38%) este în scădere față de recordul pozitiv de anul trecut (49%), sentimentul general care se desprinde din acest sondaj este unul de încredere, optimism și potențial de dezvoltare a economiei românești”.
9 din 10 companii găsesc cu greu angajați calificați
În ciuda optimismului moderat, investitorii spun că situația pieței muncii este la „cote de avarie”, din cauza lipsei capitalului uman calificat și a creșterii costurilor pentru forța de muncă.
„Pentru 92% dintre respondenți este dificil să mai găsească specialiști în sectorul în care activează. Lipsa forței de muncă are potențialul de a deveni cea mai puternică frână pentru dezvoltarea economiei în ansamblu, afectând atât planurile de extindere a operațiunilor prezente în România, capacitatea de a implementa proiecte majore de investiții, dar și atragerea de noi investiții”, a declarat Ionuț Simion, președintele AmCham Romania, potrivit unui comunicat de presă.
Iar îngrijorările companiilor ies ușor în evidență. Astfel, 89% dintre ele se așteaptă la creșteri ale costurilor de finanțare în 2022 (față de 47% în 2021)
În plus, accelerarea inflației este principalul factor macroeconomic de risc, în creștere de la 59% la 87% dar și cel mai îngrijorător efect economic al războiului din Ucraina.
Companiile sunt îngrijorate și de majorarea prețurilor la energie, acestea având, la rândul lor, efecte în cascadă asupra altor tipuri de costuri.
Alte temeri ale investitorilor sunt creșterea costurilor fixe, adâncirea deficitului bugetar și scumpirea mărfurilor.
„Dintre măsurile pe care AmCham le recomandă (...) amintesc realizarea de reforme și investiții strategice, atragerea finanțărilor europene disponibile, dezvoltarea pieței de capital așa încât să fie mai accesibilă și accesată de companiile care au nevoie de finanțare”, afirmă Cristian Sporiș, vicepreședintele AmCham România.
Guvernul Ciucă - bilanț la 7 luni
Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, luni, propriul bilanț, după șapte luni de guvernare, în care a ales să nu remanieze niciun ministru.
Ciucă și-a numit bilanțul „Stabilitate, siguranță și dezvoltare” și a prezentat o listă favorabilă de realizări, în ciuda faptului că majoritatea indicatorilor economici s-au depreciat.
Premierul amintește programul „Sprijin pentru România”, în valoare de 17,3 miliarde de lei, creșterea pensiilor și drepturilor sociale, voucherele sociale pentru achiziționarea de alimente și produse de bază ori majorarea valorii tichetelor de masă și a normei de hrană pentru pacienții din spitale.
Guvernul se mai laudă că a alocat „cel mai mare buget de investiții din ultimii 32 de ani”, că a crescut absorbția fondurilor europene cu 7% și pregătește mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.
În ceea ce privește Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), Ciucă afirmă că, după operaționalizarea lui, România va accesa cele aproximativ 30 de miliarde de euro, iar „în urmă cu câteva zile a finalizat documentele care vor permite României să beneficieze în următorii ani de peste 44 de miliarde de euro fonduri europene, prin Politica de Coeziune”.
Guvernul amintește că un obiectiv important asumat este obținerea independenței energetice a României și transformarea țării „într-un factor de securitate energetică în regiune”, iar noua lege offshore și investițiile în energie fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și a celor de mare adâncime din județul Buzău.
„Vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina”, mai arată sursa citată.
În ceea ce privește locurile de muncă, Guvernul afirmă că a stabilit continuarea a două măsuri de sprijin aplicate și în timpul pandemiei Covid: plata șomajului tehnic și programul Kurzarbeit (sprijin financiar pentru reducerea timpului de muncă).
Nicolae Ciucă mai spune că va continua să îmbunătățească colectarea taxelor și impozitelor la bugetul de stat prin „digitalizare si o administrație mai eficientă”.
„Să acceleram digitalizarea – iar aprobarea de către Guvern a Cloud-ului guvernamental este un pas decisiv în această direcție. Să dezvoltăm infrastructura. Să facem o tranziție energetică inteligentă, care să-i protejeze pe consumatori”, afirmă premierul în acest sens.
