Bună dimineața, dragi prieteni,
Veștile din Ucraina sunt proaste. Mai proaste decât de obicei, de vreme ce invadatorii spun că au preluat controlul și în orașul Lisiceansk, ultimul care rămăsese ucrainenilor în regiunea Luhansk. Kievul transmite însă că lupta pentru regiunile Luhansk și Donețk din estul țării nu s-a încheiat.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Summitul NATO de la Madrid, cu aderarea istorică a Finlandei și Suediei, a dat un semnal ferm de unitate. Care sunt punctele nevralgice?
- Cea mai rapidă și ridicată rată a inflației din ultimii 40 de ani pentru Occident, 9%, lovește în Marea Britanie și SUA. În România, rata inflației a depășit de o lună 14%. Ne putem proteja?
- Directorul Bibliotecii Naționale, istoricul Adrian Cioroianu avertizează asupra decăderii educației. Pe fondul expansiunii ignoranței, o campanie Europa Liberă s-a oprit asupra confuziei dintre patriotism și naționalism.
La Madrid, NATO a declarat Rusia adversar. De facto?
Șefii NATO adunați la Madrid au statuat clar că Rusia reprezintă cea mai mare amenințare la adresa securității statelor membre și au anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina. Concluziile reuniunii de săptămâna trecută sunt succint rezumate video de corespondentul Europei Libere la Madrid, Rikard Jozwiak. O altă analiză de neratat publică BBC: Un summit pentru vulturi.
Da, admiterea Finlandei și Suediei în NATO, sporirea de la 40.000 până la 300.000 a soldaților NATO în unități de luptă și sprijinirea Ucrainei contra Rusiei sunt termeni fermi, admite istoricul Johathan Eyal, director asociat al Institutului în Serviciul Regal de la Londra, citat de The Guardian. El adaugă însă un avertisment legat de confruntarea cu Moscova.
Desfășurarea de forțe suplimentare în Europa, mai ales în țări vecine conflictului precum Polonia, România și țările baltice e scumpă. În prezent, cei 10.000 de soldați NATO aflați în aceste state fac parte din unități de luptă de timp diferit, iar apărarea întregii Europe stă pe umerii a 100.000 de soldați americani. În condițiile în care numai nouă (între care și România) din cele 30 de state membre NATO își plătesc contribuția întreagă de 2% din PIB.
Or, la Washington ideea e că nu se va merge mai departe de cele 40 de miliarde alocate Ucrainei luna trecute, punctează Jonathan Eyal. Nu toți acești bani au ajuns încă în Ucraina, nici măcar cei pentru armanent. Marea Britanie a oferit la summit încă un miliard și încearcă să suplimenteze prin transferul către Kiev a banilor obținuți prin confiscarea averilor oligarhilor ruși.
Or, după cum a explicat experta în studii militare, Dara Massicot, fost analist de rang înalt la Pentagon, pentru Europa Liberă, discrepanța actuală între forța de atac a Rusiei și cea de apărare a Ucraieni se menține. Trupele ucrainene aplică tactici inteligente care le permit să țină invazia în loc, dar cu o astfel de abordare se va ajunge cel mult la un nou conflict înghețat, nu la eliberarea țării.
Inflația atacă și America, și Marea Britanie
Cel puțin două mari publicații occidentale, Washington Post și The Times, descriu în articole de primă pagină impactul concret pe care inflația o are asupra familiilor obișnuite. Inflația a trecut de 8% în Statele Unite și de 9% în Marea Britanie.
Washington Post descrie, de pildă, cum o profesionistă, project manager, a ajuns să își trimită cei trei copii la rude și să doarmă cu soțul în mașina SUV care i-a mai rămas (dușuri fac la sala de fitness unde încă au abonament). A avut de plătit circa 10.000 de dolari restanțe la creditul ipotecar (circa trei rate) și a fost dată afară din casă.
Costul vieții a început să crească amențitor, scrie Times, cu cea mai mare rată a inflației din ultimele patru decenii. Analiza insistă că numeroase familii au înregistrat creșteri salariale anuale minore, de 2,3%, astfel că nu au economii. Prin urmare, în fața unei inflații de peste 9%, cea mai mare în generații, rămân descoperiți.
În România, memoria recentă cu inflație de trei cifre la finele anilor '90, pare o mult prea slabă consolare față de inflația anuală de 14,4% anunțată de BNR pentru mai. E așteptată cea pentru iuni în aceste zile. Europa Liberă a întocmit o listă de recomandări în materie de protejat buget personal. Am citit-o cu atenție: acum două săptămâni am avut un șoc la benzinărie (și am o mașină mică, de oraș), iar ieri, cumpărând alimente pe care obișnuiam să plătesc 70 RON, am cheltuit 123 RON. Scrieți-ne la treiminute@rferl.org experiențe similare.
Cât despre cei 50 de bani la pompă, inițiativa cabinetului Ciucă de a combate cele de mai sus, presa de azi se rezumă la ideea că măsura nu poate fi limitată la trei luni, impactul inflației galopante se va prelungi.
Directorul Bibliotecii Naționale, despre sclavia sec. XXI
Într-un interviu acordat Europei Libere, istoricul Adrian Cioroianu, atrage atenția asupra efectelor pe care disprețul față de educație - practicat inclusiv prin politici publice în ultimele decenii - le provoacă actualmente în societate.
„Ne-am vaccinat cu ideea că educația nu ne ajută. Devenim o masă de sclavi”, avertizează el, de la șefia unei instituții cheie, care a apelat la voluntari ca să cosească gazonul din fața clădirii. București ultracentral, doi pași de km0 al țării.
Nu numai că angajatorii nu găsesc forță calificată de muncă, iar bunăstarea se îndepărtează, dar ignoranța face ca oamenii să cadă victime unor explicații facile și agresive în politică. Or, radicalismul înseamnă ură și violență.
Este contextul în care Europa Liberă a încheiat o campanie jurnalistică dedicată distincției dintre patriotism - definitoriu & integrator - și naționalism - limitat la etnie, autoritar și agresiv.
„Iubirea de țară e când intri într-un spital care funcționează” au aflat Oana Despa și Ovidiu Cornea, de la istorici politologi și compatrioți cu varii profesii. Și minoritățile etnice iubesc România în frontierele ei curente pentru că „ura te descalifică”.
Concepte rupte din cărțile de istorie - naționalism, xenofobie, antisemitism radicalism - își fac simțită prezența peste tot în lumea occidentală (în sens larg).
Publicațiile anglo-saxone continuă să aloce spații largi deciziei șoc din 24 iunie a Curții Supreme de la Washington - care a declarat interzis avortul în statul Mississippi și a deschis calea ca și alte state să facă la fel.
Europa Liberă a întrebat politicieni români de prim-rang ce cred despre dreptul la avort. Dar în România, traumele provocate de politicile nataliste ale dictaturii Ceaușescu țin departe de subiect inclusiv partidele de dreapta: statul nu are ce căuta în deciziile intime ale persoanei. Au impus chiar o oarecare moderație a AUR.
Apetența radicală a partidului lui George Simion se să manifestă în alte direcții. Vezi și articolul dedicat termenul de RoExit.
Alte subiecte:
- Un consistent articol legat de consumul de droguri, publică Alex Olaru în Press One. Aflați cât de eficientă e abordarea polițienească a problemei.
- Adevărul vine o veste bună de la zimbrii din Parcul Natural Făgăraș. Trei e numărul cheie, dar există și unele cu două cifre, tot de bine :-)
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
