Premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, se vor întâlni, luni, cu toate asociațiile locale din România: Uniunea Națională a Consiliilor Județene, Asociația Municipiilor, Asociația Orașelor și cea a Comunelor. Tema discuției e legată de noul Cod Fiscal, dar aleșii locali vor să ridice o altă problemă spinoasă: banii de la rectificare. Multe primării funcționează deja pe avarie.
Surse politice au declarat pentru Europa Liberă că ministrul Dezvoltării a trimis o directivă în teritoriu pentru ca prefecții să colecteze toate doleanțele financiare ale primarilor de comună. Scopul este de a se face un inventar al necesităților și pentru a se vedea cât se poate acoperi din bugetul național.
Fenomenul nu este unul nou în România. Anual, edilii se plâng în lunile iunie – iulie că au rămas fără bani. Primarii spun că situația este mai gravă în acest an din cauza majorările substanțiale pentru gaz, energie și combustibil, dar și a prețurilor la materialele de construcție.
„Comunele nu mai au bani nici pentru funcționare. În secțiunea de dezvoltare, nu avem bani din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție. Chiar dacă mărim prețurile pentru proiecte, mărim pe hârtie, nu avem resursa financiară, nu poți continua lucrarea”, a descris situația Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România și primar independent în comuna Vulcana Băi, județul Dâmbovița.
Sute de comune din România, potrivit lui Drăghici, au decis să stingă lumina între 12 noaptea și 5 dimineața pentru a face economie. Iluminatul public este oprit în acest interval, deoarece primăriile nu-și mai permit costurile.
„Eu nu am 30.000 de lei să dau la școală, cheltuielile cu gazele pentru școală sunt neplătite din luna martie. Nu am ce să fac, sunt într-o situație de criză. Nu sunt singurul în această situație, există sute de cazuri la nivel național. Directoarea îmi face demersuri să plătesc, că eu sunt cel care dă banii. Și eu nu am bani în cont”, dezvăluie primarul Drăghici.
Teodora Anghelescu este primar în comuna Bezdead, județul Dâmbovița. A fost aleasă pe listele PNL și se află la al treilea mandat. Susține că a făcut o rectificare de urgență pentru a achita facturile la iluminatul stradal și va opri lumina la 12 noaptea.
Povestește cum a făcut o investiție locală pentru a scădea factura pentru energia electrică și a reușit să o diminueze de la 12.000 de lei lunar la 5.000 de lei. Pentru a se face economia, a oprit iluminatul public pe timpul nopții.
„Apoi am dat drumul să funcționeze tot timpul, dacă tot am făcut să fie eficient și economic. Dintr-o dată am ajuns iar la 12.000 de lei pe lună după ce au crescut prețurile. Am făcut o investiție și ajungem la aceleași costuri. Soluția este să facem pauza după 12 noaptea. Lozinca românului e să mai strângem cureaua”, a declarat Anghelescu pentru Europa Liberă.
Situația financiară a comunei nu este foarte bună, chiar dacă s-au făcut economii, după cum afirma Teodora Anghelescu.
„Astăzi (n.r. - vineri), am recepția unei școli pe fonduri europene și cei de la Inspectoratul de Stat în Construcții ne-au spus că până nu plătim taxele către ei nu vin la recepție. Taxa e de 33.000 de lei pentru avize. Dacă nu plătim, nu vin să participe la comisia de recepție să putem încheia procedura. Prima dată vor să facem dovada plății, apoi se deplasează la instituție. Va trebui să facem o rectificare de urgență, luăm bani din viitor pentru a plăti ceva din trecut”, explică primarul din Bezdead.
Formula este des folosită de primarii din România. Banii din trimestrele trei și patru sunt folosiți pentru a acoperi cheltuielilor din trimestrul unu. Pentru finalul anului, se așteaptă sumele de la București, rectificarea.
„A trebuit să recurgem la măsura virării de credite din trimestrul 3 și 4 pentru a asigura plata utilităților în semestrul 1. Am luat banii în avans. Vara, oamenii nu mai plătesc impozitele și taxele, nu mai avem asigurat cash-flow, putem ajunge la situații delicate. Am avea nevoie de minim 350.000 de lei în comună la rectificare pentru a nu avea emoții”, afirmă primarul Valentin Ivan (PNL), comuna Sadu, județul Sibiu, care subliniază că bugetul anual al comunei este de 6 milioane de lei.
Salvarea ar trebui să vină de la Guvern, dar nici aici situația nu e clară. Bugetul național nu poate suporta toate solicitările venite din teritoriu. Se ajunge din nou, cum se întâmplă anual, la „mâna întinsă” către Palatul Victoria.
„Forma în care unul stă cu mâna întinsă și altul îi picură e deosebit de atrăgătoare pentru cei care dau și deosebit de împovărătoare pentru cei care așteaptă. Rămânem fără bani pentru că e plăcere a celor de la ministerul finanțelor să fie o structură de care depinde toată lumea”, a declarat Emil Drăghici, președintele ACoR.
Potrivit primarului, s-a ajuns să fie o „formă de guvernare în care unii să se plângă și alții să dea”.
„Treaba cu te rezolv eu e religie în statul român”, afirmă cu amărăciunea președintele Asociației Comunelor din România (ACoR).
Europa Liberă i-a întrebat pe primari ce măsuri pot lua pentru a nu mai ajunge în astfel de situații și dacă au de gând să reducă salariile angajaților.
Primarul din Bezdead susține că s-a pus o etichetă greșită asupra tuturor primarilor că dau salarii mari.
„Funcționarii publici au undeva la 3.000 de lei, net. Avem un singur pe mediu, un om pe urbanism. Suntem sub organigramă cu numărul de angajați. Au început să crească angajările la persoanele cu handicap. Mă uit cu groază cât o să mai avem de angajat pentru persoanele cu handicap. Numărul acestora e mai mare decât numărul persoanelor dintr-o primărie”, afirmă Teodora Anghelescu.
Președintele Asociației Comunelor pune altfel întrebarea pentru cei de la centru: „de ce nu își scad ei salariile?
Primarii municipiilor și orașelor vin la București să ceară bani
Constantin Toma (PSD) este primar al municipiului Buzău și președinte executiv al Asociației Municipiilor din România. Situația marilor municipii nu este la fel ca în comune, dar și ele riscă să nu aibă cu ce acoperi plățile din ultimul trimestru.
Principalele probleme sunt reprezentate de materialele de construcție. Potrivit edilului, numai factura din ultimul trimestru pentru transportul public va crește cu 1 milion de euro.
„Prețurile au luat-o razna, din cauza prețului la motorină. Toți colegii de municipii suntem într-o situație similară. Fiecare încearcă să supraviețuiască. Putem încheia anul pe minus, rămân lucrări neacoperite, utilități neplătite. Vine iarna, iar vom avea probleme cu sistemele de încălzire”, este prognoza primarului dacă nu se intervine financiar de la București.
Președintele Asociației Orașelor din România, Adrian Teban (PNL), primar în Cugir la al cincilea mandat precizează că bani mai sunt până la toamnă.
„Când va fi rectificarea, vom suplimenta sumele pentru utilități. Pentru finanțarea proiectelor din Cugir am luat un credit, ne descurcăm greu. Creșterea prețului la materialele de construcție e foarte mare”, a spus primarul Teban pentru Europa Liberă.
El atrage atenția că primarii ar trebui să renunțe la organizarea zilelor comunei sau orașului pentru a nu risipi banii publici.
Primar din Mehedinți: Dacă ai făcut festival și ai cheltuit 100.000 de euro, te plângi că nu ai să plătești iluminatul public?
În comuna Șișești din județul Mehedinți, Marian Răducan (independent) este primar din 1992. Comuna are aproape 3.000 de locuitori și este formată din șase sate întinse pe 75 km pătrați.
Nu a avut probleme să se încadreze în bugetul stabilit și spune care ar fi o rețetă de succes.
„Funcționăm cu o treime din personalul stabilit prin organigramă, salariile sunt undeva la 40% din maximul prevăzut de lege, serviciile le asigurăm prin personalul de la primărie. Noi așteptăm rectificarea pentru a suplimenta anumite cheltuieli să putem dota un dispensar sau pentru alte studii de fezabilitate”, a fost poziția primarului.
El completează că edilii care planifică în mod corect veniturile nu pot ajunge în incapacitate de plată sau la mila guvernului. Răducan subliniază că totul este o problemă de management
„Fiecare se întinde cât are plapuma. Eu ar trebui să am 26 de colegi și suntem cu tot cu mine 9. Avem o treime din personal. Colegii ar putea avea salariul până la nivelul viceprimarului. La mine colegii au la jumătate decât viceprimarul. Consilierii locali au o singură indemnizație, 250 de lei pe lună. Strângi cureaua”, a fost mesajul primarului din Mehedinți.
Crede că primarii care au organizat zilelei comunei sau diferite festivaluri pentru a se promova, nu ar trebui să se plângă că nu au bani.
„Și eu am avut un festival, festivalul de ceramică și nu îl mai organizez. 20.000 – 30.000 de euro îi pot folosi în cheltuielile de funcționare. Dacă ai făcut festival și ai cheltuit 100.000 de euro, te plângi că nu ai să plătești iluminatul public? Dacă tu primar ai organigrama 100% și salariile mari, te plângi că nu ai ca să plătești serviciile? Ar trebui să fie recompensate primăriile care se încadrează în buget”, a declarat Răducan pentru Europa Liberă.
Asociația Comunelor din România a adoptat, vineri, o Rezoluție privind modificările propuse de Guvern la Codul Fiscal. Primarii reclamă că nu au fost consultați de guvern, că vor fi probleme cu stabilirea bugetelor locale din cauza grilei notariale pe baza căreia se vor stabili impozitele pe proprietate și că au fost propuse măsuri populiste care au fost eliminate încă din 2003.
Edilii critică și decizia repetată a Guvernului și Parlamentului de a proroga intrarea în vigoare a pensiilor speciale pentru aleșii locali sau indemnizații pentru limită de vârstă, așa cum sunt ele numite în OUG 57/2019 privind Codul Administrativ.
