Zone metropolitane există și acum, dar nu este vorba de ceea ce se numește unități administrativ teritoriale cu conduceri și decizii centralizate. Ele au fost dictate de dezvoltarea marilor centre urbane, în special de nevoia de teren pentru construcții.
Noul proiect păstrează formula referendumului, existentă și în actualul Cod administrativ, și vorbește de o serie de avantaje, de „acordarea unor facilități” care să încurajeze procesul de „unificare voluntară”. Cel puțin așa a spus Emil Boc, primarul Clujului și președintele Asociației Municipiilor din România, cel care a inițiat proiectul. Ce facilități, nu e clar.
Obstacole politice: primarii devin viceprimari
În schimb, e mult mai clar ce se va întâmpla cu mandatele aleșilor, accentul proiectului căzând pe acest aspect, semn că problema este una capitală, de care va depinde aprobarea lui.
Pentru perioada până în 2024, în situația în care se realizează unificarea administrativă, primarul localității devine viceprimar al municipiului, consilierii locali își păstrează mandatele până la termen, iar cele două consilii locale vor funcționa împreună. Din această perspectivă, există riscul ca puțini primari de comune să vrea să renunțe la mandat și să devină viceprimari ai municipiului reședință de județ. Care, în funcție numărul comunelor care optează pentru unificare, s-ar putea trezi cu o puzderie de viceprimari și de consilieri locali.
Este o ofertă politică, de fapt vedem promisiuni în toate părțile, spune pentru Europa Liberă Septimius Pârvu, expert în bună guvernare la Expert Forum.
„Are o componentă politică. În momentul acesta, printr-o astfel de unificare administrativă se pierd niște poziții și atunci există o reticență. Trebuie pusă și în contextul campaniei pentru președintele PNL și a rectificării bugetare. De fapt, este o ofertă politică pe care premierul Cîțu o pune pe masa primarilor de al căror sprijin are nevoie. Sunt promisiuni în toate părțile, pentru primarii de comune e PNDL-ul, aceste promisiuni pentru primarii de municipii, rectificarea care ar urma să vină luna viitoare”.
98% din comune au cheltuieli peste venituri
Premierului Florin Cîțu i-a surâs ideea lansată de Emil Boc, poate și pentru că acesta e unul dintre susținătorii săi în alegerile interne din partid, poate și pentru că vede posibilitatea unei „soluții pentru acele UAT-uri unde veniturile totale sunt mai mici decât cheltuielile”.
Numărul localităților care trăiesc de pe azi pe mâine, nu au bani decât pentru salarii și aproape deloc pentru investiții, cheltuielile depășind cu mult veniturile, a crescut semnificativ. Chiar ministrul Dezvoltării, Cseke Attila a precizat că „cifrele oficiale sunt amețitoare” și doar 39 de unități administrativ teritoriale din 3.200 își acoperă cheltuielile din impozitele și taxele locale.
„Comunitățile acestea nu au de unde să-și aducă bani pentru supraviețuire”, e o problemă mai veche, dar acum situația e mai proastă decât în 2010, de exemplu, când în acestă situație erau 75% dintre comune, spune Septimius Pârvu.
„O integrare de genul acesta poate conduce la dezvoltarea unei comune în sensul în care, pe de o parte, beneficiezi de alte servicii, poți să ai niște servicii integrate- din bugetul unui municipiu nu poți să investești într-o comună chiar dacă e la 1 km-, deci pot exista niște avantaje economice. Dacă aceste comune ar fi în componența municipiilor, deciziile ar putea fi luate mult mai ușor. Ar veni și cu mai mulți bani pentru municipii, căci acesta este scopul”.
Peștele cel mare îl înghite pe cel mic
Faptul că ar veni mai mulți bani pentru municipii este de domeniul evidenței pentru primarii de comune. Cele bogate nu vor să audă nici de referendum, nici de vreo unificare și, în general, de nimic din ceea le-ar aduce la mâna altora.
Viceprimarul liberal al comunei Tomești din județul Iași, Pavel Bîrleanu, are un argument simplu: „Peștele cel mare îl înghite pe cel mic, asta e de când lumea și pământul”.
„Nu suntem de acord. Suntem o comună bogată și nu vrem să ne vindem așa de ușor. Am muncit pentru comuna asta și nu o dăm”. Avantaje? „Astea-s gogorițe. Nu e niciun avantaj pentru noi, avantaje sunt pentru comunele mici, nu pentru noi care suntem aproape la stadiul de oraș, cu o populație de 14.000 de oameni. Nici nu vreau să aud de vreo unificare”.
Viceprimarul spune că nici apartenența la zona metropolitană Iași nu le-a adus vreun avantaj, altul decât taxa pe care trebuie să o plătească.
Capitala de județ: miza terenurilor
De partea cealaltă, Augustin Ion, primarul din Alexandria, capitala unuia dintre cele mai sărace județe din România, spune că ideea este bună dar că trebuie realizat și cadrul legislativ pentru a putea comasa unitățile administrativ teritoriale.
„Nu în toate cazurile este nevoie de unificare, dar în marea majoritate e. Sunt comune limitrofe reședințelor de județ, care au devenit un fel de cartiere ale acestor orașe. Din punct de vedere al urbanizării acestor zone este benefic, având în vedere că nu au putere financiară și nici nu se încadreză la axe de finanțare europene sau naționale pentru a duce la capăt urbanizarea. Vorbim de apă, canal, gaze. Singurul inconvenient pentru cetățeni este că se încadrează la alte grupe de taxe și impozite”.
În această privință, proiectul spune că într-o primă fază taxele și impozitele vor fi plafonate.
Pentru multe comune și municipii reședință de județ, o miză este și cea a terenurilor. Alexandria, de exemplu, nu mai are unde să se dezvolte, dar între ea și comunele Vitănești și Măgura există foarte mult teren pe care s-ar putea construi, iar ele sunt situate spre ieșirea către București, ceea ce ar fi atractiv, inclusiv din punct de vedere al prețurilor.
De exemplu, un metru pătrat de teren în Vitănești se vinde acum cu prețuri între 3 și 10 euro, dar ele ar putea crește semnificativ.
Orașele bogate, reticente
În comuna Miroslava, județul Iași, aflată în zona metropolitană, unificarea este privită cu reticență. „Nu văd ce avantaje economice ne-ar aduce unificarea”, spune consilierul local Marius Dorin ( PNL).
„Nu o văd utilă pentru că noi avem două parcuri industriale, ceea ce ne aduce un plus de valoare, avem deschidere către calea ferată și trecere către parcurile industriale, avem șoseaua de centură. Comuna Miroslava este un oraș… Nu văd ce avantaje economice ne-ar aduce unificarea. Din punct de vedere al administrației din zona metropolitană, depinde foarte mult și de bugetul pe care îl ai, într-adevăr”.
Marius Dorin spune că va fi o discuție cu primarul și viceprimarul pentru a se vedea ce puncte de vedere există.
Referendumul e cheia (in)succesului
Până la urmă, totul depinde însă de ceea ce vrea populația la referendum. Aici însă lucrurile sunt mai încurcate.
Referendumurile nu sunt un mijloc de succes. Depinde și de ce fel de comună este, bogată sau săracă. Este mai greu să-i faci pe oameni să înțeleagă care ar fi beneficiile, probabil că există și o frică că vor crește taxele.
De exemplu, în 2015, s-a organizat un referendum în județul Bihor pentru unificarea comunei Sânmartin cu Oradea, care nu a fost validat pentru că la urne s-au prezentat doar 25% dintre cetățeni față de 30% cât ar fi fost nevoie. De fapt, cei care au refuzat unificarea au fost orădenii, acolo prezența fiind scăzută, în timp ce în Sânmartin a fost peste 45%.
Pe 27 septembrie, la Buzău va avea loc un referendum local pentru unificarea municipiului cu comuna Ţinteşti. Primarul din Buzău susţine că este absolut necesară alipirea comunei Ţinteşti de municipiul Buzău pentru că oraşul nu mai are terenuri pentru a se dezvolta, iar comasarea cu Ţinteştiul, care are doar 4.500 de locuitori, va face ca suprafaţa oraşului aproape să se dubleze.
