Ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată îngrijorător în ceea ce privește rata inflației, care a urcat la 15,1% în luna iunie. Cele mai mari scumpiri au avut loc la gaze, de 89,5%, ulei, de 49%, și cartofi, de 42,18%.
Creșterea prețurilor vine în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 17,92%, mărfurile alimentare cu 14,67%, iar serviciile cu 7,81%, față de iunie 2021.
„Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iunie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 10,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021 este 15,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2021 – iunie 2022) faţă de precedentele 12 luni (iulie 2020 – iunie 2021) este 9,3%”, arată INS, într-un comunicat de presă.
Cheltuielile de consum au ajuns la 61,4%
Cheltuielile medii ale unei gospodării s-au ridicat la 5.324 de lei în primul trimestru din 2022, în creștere cu 14,7% față de T1 din 2021, reiese din datele publicate de INS. Structura acestora relevă o creștere a ponderii cheltuielilor de consum, de la 60,6% în primele trei luni ale anului trecut la 61,4% în prezent.
Și asta nu e tot, deficitul comercial a crescut cu 3,8 miliarde lei, adică peste 40%, în primele cinci luni ale anului, ajungând la 12,7 miliarde de euro.
În luna mai 2022, exporturile au însumat 7,9 miliarde euro, iar importurile au însumat 10,7 miliarde euro.
În primele cinci luni din acest an, exporturile au crescut cu 23,5%, până la 36,9 miliarde de euro, iar importurile cu 28,1%, la 49,6 miliarde de euro.
Cele mai mari contribuții la deficitul comercial au fost aduse de:
- produsele chimice -46%
- combustibilii minerali și lubrifianți- 25%
- fierul, oțelul, metalele neferoase, hârtia, cauciucul prelucrat- 22%
Guvernul trebuie să reducă cheltuielile nu să arunce bani din elicopter
Datele arată dezechilibre macroeconomice profunde venite pe lipse de reforme și pe problemele structurale de ani buni. În general stăm foarte prost la calitatea serviciilor administrative, la „obezitatea statului”, de aceea este nevoie de reforme.
Dar, spune pentru Europa Liberă profesorul universitar Cristian Păun, lupta cu inflația nu poarte fi purtată doar prin politica monetară, ci și guvernul ar trebui să ia măsuri, adică să reducă cheltuielile, nu să mai „arunce bani din elicopter” și să „meargă pe contrasens”.
Războiul este doar un factor agravant nu o cauză, este elementul care potențează problemele pe care le are România, de aceea nu trebuie să invocăm războiul ca problemă la problemele noastre.
„Lupta cu inflația se dă pe două direcții: una monetară, iar aici vedem că Banca Națională a crescut dobânda de referință, care dă un semnal de creștere a dobânzilor, care are deja un impact direct asupra a două lucruri- consumul pe credit este temperat și se stimulează economisirile având în vedere că până acum dobânzile erau real negative. Această temperare a consumului, care vine exclusiv prin intervenție monetară, va duce la presiune pe inflație.
Dar trebuie să vedem și la guvern măsuri care să producă efecte similare, dar guvernul a intrat pe contrasens- mărește taxele, ceea ce nu ar trebui să facă în condiții de inflație, și continuă cu toate aceste pomeni sociale otrăvite, plafonăm, compensăm prețuri, care se dau pe baza banilor de la buget, care sunt bani pe deficit și datorie. De aceea, guvernul ar trebui să-și tempereze acești bani din elicopter dați în stânga și dreapta”, explică Cristian Păun.
Bate recesiunea la ușă ?
Pe fondul creșterii inflației și a datelor economice care nu arată bine, se ridică problema intrării în recesiune. De această posibilitate a vorbit indirect și purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, potrivit căruia „vârful inflației este aproape”, undeva prin trimestrul trei. „Recesiunea este scenariul pe care îl luăm și pe care încercăm să-l evităm”.
Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din BNR, spune că, totuși „economia noastră va intra în recesiune mai târziu și mai încet decât alte țări, pentru că are o serie de avantaje pe care alții nu le au”.
Guvernul câștigă din inflație dar până la un punct, atâta vreme cât reușește să țină în frâu sindicatele. În momentul în care sindicatele vor porni acea spirală inflație-salarii, va fi dezastru.
Cele mai mari pericole din perspectiva recesiunii sunt „datoria publică scăpată de sub control din cauza deficitului scăpat și el de sub control și intrarea României într-o stagflație, spirala inflație-salarii”, explică Cristian Păun.
Datoria publică a ajuns anul acesta la cifre record: a depășit 50% din PIB. Dar nu este o noutate, în ultimii ani, guvernul a funcționat pe un deficit mare, care a accelerat datoria publică.
„În momentul de față datoria publică a devenit aproape nesustenabilă. Este principalul motiv de îngrijorare care ar putea să anunțe o posibilă recesiune, pentru că încet, încet începem să nu mai avem nicio pârghie guvernamentală prin care să putem susține economia la nevoie fără a face reformele necesare”, spune profesorul universitar Cristian Păun.
Forța care ne împinge în recesiune este destul de clară: este această diminuare a posibilităților de producție din cauza crizei resurselor, a crizei energetice și spectrul recesiunii în Vestul Europei. Dacă Germania, de exemplu, intră în recesiune, fiind foarte expusă la criza energetică, ne va trage și pe noi după ea, spune pentru Europa Liberă economistul și profesorul universitar Bogdan Glăvan.
„Canalul comercial și problemele interne împing în sensul recesiunii și cred că vom ajunge foarte aproape de zero creștere economică. Depinde foarte mult de ce se întâmplă la iarnă. Factorul care compensează este acest PNRR”.
Rata inflației în UE
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a continuat să crească în luna mai până la 8,8%, de la 8,1% în luna aprilie. Tările membre cu cele mai ridicate rate fiind Estonia (20,1%), Lituania (18,5%), Letonia (16,8%), Cehia (15,2%), Bulgaria (13,4%), Letonia (12,8%) şi România (12,4%), arată datele publicate de Eurostat.
La polul opus, ţările membre UE cu o cea mai redusă inflaţie sunt: Franţa şi Malta (ambele cu 5,8%), Finlanda (7,1%), Italia (7,3%), Suedia (7,4%) şi Austria (7,7%), Germania 8,7%.
Codul Fiscal a intrat în prelungiri și modificări
Deși anunțată cu surle și trâmbițe și fiind rezultatul unei înțelegeri din coaliția de guvernare, Ordonanța privind Codul fiscal va fi modificată după ce sindicatele, mediul de afaceri și autoritățile locale și-au arătat nemulțumirea. De altfel, și economiștii consultați de Europa Liberă au spus că modificarea Codului Fiscal va avea drept consecință mărirea inflației. Pe de altă parte, foamea de bani a guvernului e tot mai greu de potolit.
Microîntreprinderile nu vor mai fi obligate să facă angajări, însă firmele fără angajați vor plăti automat impozit pe profit (16%). Companiile care au cel puțin un angajat plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri dacă se încadrează în noul plafon stabilit de guvern de până la 500 de mii de euro. Până acum, microîntreprinderile fără angajați plăteau un impozit pe profit de 3%, această facilitate fiind practic eliminată.
Consultanța și managementul vor fi definite mai clar, în contextul în care ordonanța prevede că vor fi limitate la 20% veniturile obținute din aceste activități.
Sectorul Horeca. Guvernul va amâna intrarea în vigoare a noilor prevederi până la începutul anului viitor, față de data de 1 august din forma inițială a ordonanței. Astfel, de la 1 ianuarie 2023, pentru Horeca se va aplica un impozit pe cifra de afaceri de 1%, sau se poate opta pentru impozitul pe profit, fiind eliminat impozitul specific.
Jocurile de noroc. Se modifică pragurile de impozitare, astfel fiind impozitate cu doar 3% câștigurile de până la 10.000 de lei pentru jucători, iar pragul crește progresiv la 20%, respectiv 40% în funcție de câștig. De la 1 august 2022 va crește impozitarea pe firme care se ocupă de organizarea jocurilor de noroc, cu taxe la licențe și cu impozitare dublă.
Dolarul la paritate cu euro
Euro a ajuns marți la același nivel cu dolarul, pentru prima dată de când a fost pus în circulație. Spre comparație, la începutul lunii februarie, euro valora peste 1,13 dolari, după care a urmat o cădere puternică. Astfel, dolarul, cunoscut drept o monedă de refugiu în perioade turbulente, s-a apreciat cu 14% de la începutul anului.
