Războiul din Ucraina | Soldații ruși au primit ordin să „intensifice acțiunile”. Țările G20 nu au ajuns la un acord în legătură cu invazia

Miniștrii de finanțe din țările G20 pleacă de la discuții divizați în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina, dar că au ajuns la un „consens puternic” privind securitatea alimentară globală în timpul discuțiilor de două zile din Indonezia, transmite Reuters.

Cu toate acestea, nu au reușit să emită un comunicat oficial cu privire la modul în care trebuie abordată invazia Rusiei în Ucraina, din cauza dezacordurilor.

Țările occidentale au aplicat sancțiuni stricte împotriva Rusiei, însă alte națiuni din G20, inclusiv China, India și Africa de Sud, au avut un răspuns „mai discret”, menționează Reuters.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că divergențele au împiedicat miniștrii de finanțe și bancherii centrali să emită un comunicat oficial, dar că grupul a ajuns la un „consens puternic” cu privire la necesitatea de a aborda o criză tot mai gravă a securității alimentare.

„Acesta este un moment dificil, deoarece Rusia face parte din G20 și nu este de acord cu noi ceilalți cu privire la modul în care trebuie caracterizat războiul”, a declarat Yellen.

Ministrul de finanțe al Rusiei a participat la reuniune prin videoconferință, în timp ce adjunctul său a a fost prezent la fața locului.

De asemenea, ministrul de finanțe al Ucrainei a luat cuvântul prin internet în cadrul sesiunii, unde a cerut „sancțiuni specifice mai severe”.

Ministrul de finanțe din Indonezia, Sri Mulyani Indrawati, a declarat că prezidarea unui G20 fracturat a fost „destul de copleșitor” din cauza războiului din Ucraina.

Ministrul de finanțe indonezian a mai declarat că majoritatea subiectelor au fost agreate de toți membrii, cu excepția unor declarații particulare despre războiul din Ucraina. Ea a descris acest lucru ca fiind „cel mai bun rezultat” pe care grupul l-ar fi putut obține la această reuniune.

Țara gazdă va emite în schimb o declarație a președintelui.

Oleh Ustenko, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski, a scris scrisori către JPMorgan Chase, HSBC, Citigroup și Crédit Agricole și le-a cerut să nu mai lucreze cu companii care vând petrol rusesc și acțiuni la grupurile de petrol și gaze controlate de stat Gazprom și Rosneft, potrivit Financial Times.

Oficialul ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ministerul ucrainean al Justiției intenționează să dea în judecată băncile la Curtea Penală Internațională atunci când războiul se va încheia.

„Acestea comit crime de război pentru că ajută regimul Putin”, a spus Ustenko.

Joe Biden a declarat că Statele Unite „nu vor pleca” din Orientul Mijlociu și nu vor lăsa „China, Rusia sau Iranul să umple un vid de putere” în regiune. Declarația a fost făcută Consiliul de Cooperare al Golfului, în ultima etapă a unui turneu de patru zile în Orientul Mijlociu a președintelui american.

Călătoria lui Biden în zonă a avut ca scop asigurarea stabilității și a unei noi axe de cooperare, având în vedere preocupările tot mai mari legate de conducerea Iranului și de președintele rus Vladimir Putin. De asemenea, a urmărit să stimuleze fluxul global de petrol pentru a reduce prețurile în creștere ale gazelor.

Un oficial de rang înalt al administrației Biden, care a informat reporterii înainte de summit, a declarat că eforturile Moscovei de a achiziționa drone de la Teheran arată că Rusia „face efectiv un pariu pe Iran”.

„Astăzi, sunt mândru să pot spune că epoca războaielor terestre din regiune, războaie care au implicat un număr mare de forțe americane, nu este în curs de desfășurare”, a completat Biden.

Președintele SUA a anunțat un pachet de ajutor american de 1 miliard de dolari pentru a face față unei crize a foametei din ce în ce mai grave în regiune și a făcut presiuni asupra omologilor săi pentru a se asigura că drepturile omului sunt respectate și că le permit cetățenilor lor să vorbească deschis.

„Viitorul va fi câștigat de țările care vor da frâu liber întregului potențial al populației lor”, a declarat el, adăugând că oamenilor ar trebui să li se permită „să pună la îndoială și să critice liderii fără teamă de represalii”.

Operațiunea de salvare după lovitura cu rachete rusești din Vinița s-a încheiat.

Potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina, 23 de persoane au fost ucise, 202 au fost rănite, o persoană este dispărută, iar trei persoane au fost salvate, transmite Kyiv Independent.

În urma loviturii cu rachete rusești asupra centrului orașului, la 14 iulie, 55 de case rezidențiale și 42 de vehicule au fost avariate sau distruse.