ONG-urile care se ocupă de protecția persoanelor traficate spun că situația nu e deloc așa cum o prezintă autoritățile și România nu stă atât de bine cum ne lăudăm. Ambasada SUA arată că au fost făcute progrese, dar îndeamnă autoritățile române să continue lupta împotriva traficului de persoane.
Ministrul de Interne, Lucian Bode, s-a folosit de raportul Departamentului de Stat pentru a se lăuda că „sistemul anti-trafic de persoane din România este unul funcțional, capabil să ofere un răspuns adecvat acestui tip de criminalitate”.
Lucian Bode a scris pe Facebook că nu a crezut nicio clipă că România va fi retrogradată deoarece există „structuri, legislație, strategii, planuri de acțiune și linii de finanțare dedicate pe care am început deja să le utilizăm mai eficient și mai aplicat în prevenirea și combaterea acestui fenomen”.
Raportul SUA: România rămâne țară sursă primară pentru traficul de persoane
Raportul Departamentului de Stat arată că „România rămâne o țară sursă primară pentru traficul de persoane exploatate sexual și pentru persoanele exploatate prin muncă în Europa”.
De asemenea, raportul spubne că 77% din victimele identificate în 2021 sunt victime ale traficului sexual, iar traficanții sunt de cele mai multe ori cetățeni români care fac parte din grupurile de crimă organizată. Aceștia exploatează femeile și copiii români în traficul sexual în România, dar și în țări europene precum Cehia, Finlanda, Franța, Spania și Marea Britanie.
Potrivit documentului, și lucrătorii din Asia de Est sunt, în România, în risc de trafic de persoane din cauza lipsei accesului la informații în limba lor nativă. Numărul muncitorilor migranți care au intrat în România din Serbia a fost în 2021 de peste 9.500 de persoane, remarcă Departamentul de Stat al SUA.
Ce spune Guvernul României
Consiliera de stat Mădălina Turza, coordonatoarea comitetului de monitorizare a luptei anti-trafic, a spus miercuri, la finalul ședinței de Guvern, că faptul că România a fost scoasă de pe lista de monitorizare s-ar datora, în primul rând, deciziei strategice din 2021 ca preluarea coordonării și monitorizării luptei anti-trafic să fie luată la nivelul Departamentului pentru Responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile de la Cancelaria Premierului.
„De asemenea, un alt element extrem de important a fost înființarea Serviciului de combatere a traficului de persoane în cadrul DIICOT, această reformă extrem de importantă, care a dus la coagularea unui număr de procurori specializați care să ancheteze în mod direct aceste cazuri”, a spus Mădălina Turza.
Într-un comunicat de presă, Guvernul României enumeră 7 elemente strategice principale „care au condus la avansarea României în clasamentul Departamentului de Stat al SUA”, printre care și modificarea Codului Penal și creșterea numărului de investigații și condamnări de trafic de persoane.
În 2021, România a identificat 505 persoane victime ale traficului de persoane
Raportul Departamentului de Stat cuprinde date de la Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, care este raportor național.
O analiză făcută de această agenție, privind traficul de persoane din 2021 arată că anul trecut au fost identificate și notificate sistemului românesc anti-trafic 505 victime, dar că sunt cu 15% mai puține victime identificate decât în 2020.
„Interesul infracțional din ultimii ani este orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în sfera prostituției și pornografiei, datele statistice naționale oferind o pondere de 88% din victimele identificate ca fiind de gen feminine”, arată analiza.
Monica Drăguș, purtătorul de cuvânt de la Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, spune că raportul e îmbucurător pentru că arată un progres.
„Nu este deloc simplu și este nevoie de o luptă permanentă și cât mai diversificată pentru a contracara cu succes, sau cât mai bine, amenințările acestui fenomen. E adevărat, avem victime de origine română în foarte multe țări europene. Țin să menționez, în schimb, că există diferențe notabile între sistemele de notificare a victimelor din statele europene, cel puțin, din cauza faptului că legea penală este diferită în fiecare stat și fiecare stat are un mecanism propriu de identificare și referire a victimelor. Și așa sunt situații foarte diferite din punct de vedere numeric de la țară la țară”, a spus Monica Drăguș.
ONG: situație nu e atât de „roz”
Monica Boseff, director executiv al Fundației Ușa Deschisă, care are un adăpost în Bucuresti pentru femei traficate, arată că situația României nu s-a îmbunătățit simțitor.
Reprezentanta Fundației Ușa Deschisă arată că România are multe lucruri de făcut în privința combaterii victimelor traficului de persoane, cu toate că autoritățile spun că sunt progrese notabile.
„Nu, nu suntem bine, avem foarte multe de făcut în continuare pe parte de protecție a victimelor, pe partea de recuperare a prejudiciilor, astfel încât victima să poată să primească compensările în momentul în care se dă sentința. Stăm foarte slab la capitolul instrumentare a cazurilor și sentințe date corect. Avem multe de făcut în continuare”, a spus Monica Boseff.
Raportul indică numărul de persoane traficate anul trecut, nu indică realitatea așa cum este ea.Monica Boseff
Aceasta spune că, de fapt, raportul privind traficul de persoane arată că nu s-au făcut eforturile necesare, iar lauda autorităților cu privire la progrese nu este potrivită.
„Din păcate, România, și mă refer acuma la instituțiile statului, are frumosul obicei de 'a pune batista pe țambal'. Că ne lăudăm ce bine facem noi, dar nu așa stau lucrurile. Raportul Departamentului de Stat se încheie cu porțiunea în care se spune clar că nu s-au făcut eforturile necesare. Suntem tot la nivelul 2, dar nu mai suntem pe watchlist (lista de monitorizare). Dacă într-adevăr eram bine, intram pe Tier 1 (nivelul 1), pe care sunte țările în care fiecare știe ce are de făcut și face. Pe Tier 2 (nivelul 2) sunt țările în care societatea civilă s-a implicat serios și, de milă, de silă împinge și statul să facă ceva”, mai spune Monica Boseff.
Directoarea Fundației Ușa Deschisă arată că raportul indică numărul de persoane traficate anul trecut, dar acest lucru nu indică realitatea.
„Noi nu avem un sistem de strângere a acestor date bine pus la punct, nu suntem eficienți și asta pentru că la identificarea victimelor nu stăm bine”, a mai spus Monica Boseff.
Ambasada SUA îndeamnă autoritățile române să continue lupta anti-trafic de persoane
Ambasada SUA la București a transmis și ea un comunicat cu privire la acest raport și spune că România a făcut într-adevăr progrese, dar la fel ca SUA „poate face mai mult pentru a preveni traficul de persoane, pentru a ajuta și sprijini victimele și pentru a angaja răspunderea penală a celor care își tratează semenii ca pe o pradă”.
Într-un limbaj specific relațiilor diplomatice, Ambasada SUA salută implicarea autorităților, dar face apel la oficialii români „să continue progresele și această luptă importantă”.
„Salutăm implicarea Ministrului Afacerilor Interne Lucian Bode, a Secretarului de Stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a Consilierei de Stat Maria Mădălina Turza, a Procurorului General Gabriela Scutea, a Procurorului-șef al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Oana Pâțu și a Directorului Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane Maximilian Nicolae. Facem apel la acești reprezentanți oficiali să continue progresele și această luptă importantă”, conchide ambasada SUA.
