Medicina de familie lipsește din sute de localități din mediul rural, iar jumătate din cei care lucrează ca doctori de familie au peste 60 de ani, potrivit datelor de la Societatea Națională de Medicină de Familie.
Mărirea salariilor medicilor din sistemul public, în 2017, a redus treptat numărul medicilor care pleacă în străinătate. Ultimul raport de la Colegiul Medicilor din România arată că în perioada 2016-2020 numărul medicilor care aleg străinătatea s-a înjumătățit. Însă, chiar și așa, salariile mai mari nu au rezolvat problema lipsei medicilor, inclusiv a celor de familie.
Atunci când pleacă din țară, medicul cere Certificat Profesional Curent (CPC), pe care îl primește de la Colegiul Medicilor și pe baza căruia pot profesa în străinătate.
Potrivit unul ultimului raport de la Colegiul Medicilor, dacă în 2016 1.462 de medici au cerut CPC-ul, în 2020 numărul medicilor care au plecat a scăzut la 858, iar în 2021 numărul medicilor care au plecat în străinătate a fost de 776.
Ministrul Alexandru Rafila a spus că există o criză de medici la nivel național, dar acest lucru se poate rezolva printr-o strategie la nivel național, care va fi elaborată în premieră în România.
„Este un fenomen la nivel naţional. Sunt specialităţi care deservesc puncte critice cum ar fi unităţile de primiri urgenţe, serviciile de ambulanţă, asistenţa medicală primară, pentru că în ciuda numărului aparent mare, de 11.000 de medici de familie, sute de localităţi din România care nu au asistenţă medicală primară, iar corpul medical este îmbătrânit, are o medie de vârstă de peste 55 de ani. Nu puteţi să vă aşteptaţi ca lucrul ăsta să fie corectat într-un an sau în doi“, a afirmat Rafila, acum câteva zile, la Botoșani.
„La ATI și urgență rămân locurile neocupate la rezidențiat”
Medicul Gindrovel Dumitra, secretar general la Colegiul Medicilor din România, arată că pentru anumite specialități medicale deficitul se accentuează.
„Într-adevăr, a scăzut exodul medicilor. Problema o constituie însă faptul că specilizările precum ATI și chirurgicale încep să rămână locuri neocupate la rezidențiat, ceea ce e un mare semnal de alarmă. Sunt specialități care necesită pe lângă cunoștințe, un efort fizic uriaș”, a spus medicul.
Acesta adaugă că unul din motivele pentru care tinerii nu se îndreaptă spre aceste specialități este că există perspective de a ajunge într-un proces de malpraxis.
Jumătate din medicii de familie au peste 60 de ani
Gindrovel Dumitra arată că cel mai mare deficit de medici este la medicina de familie.
„Deficitul este uriaș, undeva între 1.500 și 2.000 de medici de familie lipsesc din sistem față de necesarul calculate de CNAS. Dar deficitul este și mai profund pentru că există anumite zone în care există excedent de medici și ne referim la unele orașe, și există și localități în care nu avem medic de familie. Cam jumătate sunt peste 60 de ani, ceea ce înseamnă că peste 10 ani sunt pensionabili”, a spus Gindrovel Dumitra.
Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, arată că deficitul de medici se agravează de la o zi la alta.
„Numărul medicilor de familie a scăzut foarte mult. La finele anului trecut erau 9.800, față de peste 12.000 în 1999”, arată Sandra Alexiu.
Medicul spune că doar un sfert din numărul medicilor au sub 50 de ani, dar motivele pentru care tinerii nu mai aleg medicina de familie sunt foarte serioase.
„Nu numai că medicii de familie sunt foarte prost plătiți, dar rezidenții au început să câștige mai bine decât un medic de familie. Salariul de medic rezident uneori este mai mare decât banii cu care rămâne un medic de familie pe lună”, mai arată Sandra Alexiu.
Deficitul de medici din mediul rural nu e o noutate, după cum spune medicul, iar Ministerul Sănătății are mai multe strategii la sertar, și din 2012, și din 2016.
„În urmă cu câțiva ani, Ministerul Sănătății a angajat de o echipă de experți internaționali care a făcut o strategie pentru reglementarea asistenței medicale în rural în România, însă nimic nu s-a aplicat. Viziunea oricărei echipe care a venit la conducere nu a coincis cu această strategie, s-a investit masiv în spitale și medicină de urgență. Nu stăm bine deloc. Sper să ne revenim prin PNRR, pentru că acolo sunt 60.000 de euro pe cabinet de medic de familie pentru cam 3.000 de cabinete de medicină de familie”, mai arată Sandra Alexiu.
Tinerii nu își doresc să fie medici de familie
Medicul Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, susține că problema de personal medical de familie n-o să se rezolve prea curând, mai ales că unele localități nu au deloc infrastructură care să faciliteze ajungerea medicilor.
„Acum 10 ani eram la numărul optim de un medic la 1.800 de persoane, acum suntem undeva la peste 2.000, în condițiile în care a scăzut numărul medicilor. Iar în afară de cei care au contract cu CNAS, mai sunt alți medici de familie care profesează în diverse instituții medicale, deci sunt bugetari, dar mai sunt și cei care au o a doua specializare și lucrează în spital”, a spus Raluca Zoițanu.
Medicul de familie spune că mai multe țări au fost în situația României în urmă cu 10 ani, țări precum Canada, Franța și Elveția în urmă cu 10 ani.
„Dar acolo lucrurile s-au rezolvat prin politici de sănătate bine gândite și prin strategie de resurse umane. Noi nu avem medici de familie pentru că tinerii nu își doresc să fie medici de familie, iar motivele sunt birocrația, lipsa de finanțare, sitemul informatică care nu merge. Pentru fiecare din aceste motive există rezolvări dar trebuie să vrem să le punem în practică”, a mai spus Raluca Zoițanu.
Concurență mai mare la universitățile de medicină
În ultimii ani, concurența de la universitățile de medicină a crescut, ceea ce arată că interesul tinerilor pentru acest domeniu este mare.
„Anul acesta a crescut și numărul de candidați și media de admitere. Copiii sunt din ce în ce mai buni. Iar anul acesta am crescut numărul de locuri, dar a crescut și numărul de candidați de la Medicină Generală. La Farmacie situația a rămas la fel”, a spus Anca Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
Rectorul spune că universitățile nu pot influența strategia de acordare a locurilor pentru rezidențiat, ci ministerul stabilește acest lucru.
„Universitatea doar se poate plia pe această strategie. Universitatea noastră are în derulare un proiect prin care dorește să arate studenților atractivitatea specializării medicină de familie, pe care să o ia în considerare ca opțiune pentru concursul de rezidențiat”, a conchis Anca Buzoianu.
Medicina de familie în cifre ( Federația Patronatelor Medicilor de Familie):
- 328 de comune din România nu au nici un medic de familie.
- 559.611 de locuitori din România nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc.
- 1.496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie
