Linkuri accesibilitate

Controversa rețetelor online. Medic: Sistemul nu are în vedere interesul pacientului, ci banii


Pentru ca un pacient român să poată acorda rețete online, medicii de familie trebuie să folosească cardul de sănătate al pacientului, în prezența acestuia.
Pentru ca un pacient român să poată acorda rețete online, medicii de familie trebuie să folosească cardul de sănătate al pacientului, în prezența acestuia.

Medicii de familie nu mai au voie să acorde, de la 1 aprilie, rețete compensate fără să folosească cardul de sănătate în prezența pacientului în cabinet. Această situație îi pune pe drumuri și pe unii dintre pacienții cu boli cronice al căror tratament constă în medicamente mai scumpe.

Spre exemplu, un bolnav cronic de astm care are nevoie de un medicament scump, pe care vrea să îl ia prin rețetă compensată, va merge mai des la medicul de familie decât o făcea în pandemie.

Medicii de familie spun că nu mai pot acorda consultații și rețete online pentru toată lumea, pentru că e nevoie din nou de folosirea cardului de sănătate, după cum a anunțat CNAS la începutul lunii aprilie.

„Pentru bolnavii cronici, cu o boală cronică și stabilă, care nu au nevoie de intervenții terapeutice, se poate continua rețeta trimițând-o pe mail. Pentru ei dăm o singură rețetă compensată pe lună. Pentru ceilalți nu mai sunt decontate serviciile de telemedicină și transmiterea rețetelor prin mail”, spune pentru Europa Liberă Emilia Costiug, președinta Asociației Medicilor de Familie Cluj.

Medicul atrage însă atenția că, spre deosebire de starea de alertă, în cazul bolnavilor cronici care au nevoie de medicamente mai scumpe, acestea nu se mai pot acorda prin rețetă pe mail decât dacă pacienții au o scrisoare medicală validă de la medicul specialist.

„Asta e valabil cam pentru orice medicament foarte scump. De exemplu, pentru cele recomandate în astm bronșic, în BPOC, în afecțiuni ale prostatei, în fibrilația arterială. În general, orice medicament mai scump are un semn distinct în protocolul CNAS și care nu permite medicului de familie inițierea tratamentului sau continuarea lui decât pe baza unei scrisori medicale”, afirmă medicul Emilia Costiug.

Medicul susține că acest lucru se întâmplă din rațiuni economice, nu din rațiuni medicale sau al interesului pacientului.

„De exemplu, în cazul unui bolnav cronic de prostată se face evaluarea de către un medic urolog, se emite un bilet de trimitere, după care medicul de familie monitorizează și eliberează rețeta compensată lunar pe o perioadă de 6 luni. După acest interval, fiind un medicament scump, chiar dacă pacientul se simte bine și este stabil, medicul de familie nu îl mai poate prescrie fără o nouă scrisoare medicală, pentru că are această limitare, restricție de a respecta protocolul terapeutic”, explică Emilia Costiug.

Problema acordării rețetelor compensate prin telemedicină a fost ridicată de medicii de familie încă de la ridicarea stării de alertă, în martie. Atunci, medicii de familie și-au cerut scuze față de pacienți pentru că îi pun din nou pe drumuri.

„Prin încetarea stării de alertă și reintroducerea restricțiilor de prescriere în medicina de familie, anumite medicamente pentru afecțiuni cronice nu mai pot fi prescrise de medicul de familie decât în baza scrisorilor medicale conforme emise de medicii de alte specialități din cabinetele din ambulatoriul de specialitate sau spital, care au contract cu casa de asigurări. Scrisorile medicale au o valabilitate de 1, 3, 6, 12 luni ș.a.m.d, conform duratei tratamentului precizate de medic în scrisoarea medicală și în conformitate cu protocoalele terapeutice”, spuneau medicii de familie.

Raluca Zoițanu: „De ce nu putem să mai reducem din scrisorile medicale ca să nu plimbăm pacientul de colo-colo?”

Raluca Zoițanu, președinta Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie spune pentru Europa Liberă că CNAS nu a mai vrut să acorde rețete compensate pentru toți bolnavii.

„Acest lucru s-a întâmplat doar pe starea de alertă, era o excepție de la regula generală. După 1 aprilie, n-au mai rămas decât aceste două servicii la distanță: consultația pentru pacientul cu boli cronice și pentru pacientul cu boli infecto-contagioase”, a spus medicul.

Raluca Zoițanu spune că Ministerul Sănătății a fost înștiințat despre această situație, dar până în prezent nu a luat nicio măsură.

„Dacă timp de 2 ani de zile nu a murit nimeni din cauză că nu a fost văzut de medicul specialist și noi am putut să dăm acele medicamente care sunt ieftine, de ce nu putem să mai reducem din scrisorile medicale sau să găsim o altă metodă prin care să fie obținute scrisorile medicale fără să plimbăm pacientul de colo-colo?”, se întreabă medicul.

Dacă medicii de familie dau medicamente compensate fără scrisori medicale valabile, le plătesc din buzunar

Medicul Emilia Costiug arată că, în pandemie, dacă pacientul era stabil, nu se mai ducea la evaluare.

„Ministerul Sănătății poate să facă o evaluare și să vadă că pacienții au fost urmăriți de către noi, că și-au luat tratamentul. Nu au fost probleme chiar dacă aceste controale nu s-au făcut. Putem să nu mai încărcăm sistemul medical în acest context, mai ales acum când medicul de familie poate să facă investigații suplimentare, de exemplu spirometria. Un pacient cu astm bronșic, de exemplu, de ce să meargă la trei luni la control să aglomereze Pneumologia care este ocupată cu alte boli, când medicul de familie poate să monitorizeze și să prescrie fără acea hârtie?”, explică Emilia Costiug.

Medicul spune că dacă nu respectă protocoalele și dau rețete compensate și pentru medicamente mai scumpe prin mail atunci ei plătesc contravaloarea acelor rețete.

Gindrovel Dumitra: Sunt cazuri în care consultația și rețeta putea fi menținută în sistem de telemedicină

Gindrovel Dumitra, medic de la Societatea de Medicină de Familie, arată că sunt situații în care se putea păstra consultarea și acordarea de rețete online, în sistem de telemedicină.

De exemplu, în cazul apariției decompensării în anumite afecțiuni. „De exemplu, în cazul cazul astmului în care pacientul ajunge la saturație de oxigen 92%, care a scăzut brusc, atunci poți să-i zici la telefon ce să facă”, a spus Gindrovel Dumitra.

Medicul Gindrovel Dumitra spune că în unele cazuri consultațiile s-ar putea acorda online
Medicul Gindrovel Dumitra spune că în unele cazuri consultațiile s-ar putea acorda online

„Sau în alt caz, sună o mămică seara că bebelușul are febră sau colici. Îi spun prin telefon ce să-i dea și vine mâine la control. Sau mă sună cineva pentru mama sa care are o decompensare a bolii cronice – cum e de exemplu în cazul hipertensiunii, la care există tratament, dar nu e suficient și mai trebuie ceva în plus”, a mai spus medicul.

Întrebat într-o conferință de presă de la începutul lunii martie în ce măsură pacienții cu boli cronice care sunt stabili pot primi în continuare rețetele online, Alexandru Rafila a spus că va discuta cu CNAS despre această problemă.

„Problema este dublă, nu este numai despre rețete online. Este și de acces la medicamente. Ne și gândim cum să facem încât pacienții cu hemofilie, de exemplu, care se deplasează greu, ne gândim la un sistem în care să poată să beneficieze cât mai aproape de casă de medicamente. O să discutăm cu Casa de Asigurări, ei sunt cu zona asta de prescripție medicală și de fiecare dată când este posibil să depășim o barieră birocratică o vom face”, a spus Alexandru Rafila.

Ce documente au nevoie de o nouă evaluare a medicului specialist:

  • Biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
  • Biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
  • Recomandările medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijiri paliative la domiciliu;
  • Recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate;
  • Deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive.
  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG