Datele recensământului din acest an arată că populația rezidentă este de aproximativ 19 milioane de cetățeni, cu un milion mai puțini față de ultimul recensământ, cel din 2011.
La ultimul recensământ, cel din 2011, populaţia rezidentă a României a fost de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%).
Potrivit definiției Institutului Național de Statistică (INS), populația rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României.
Această categorie este cea care a fost măsurată la acest recensământ, dar datele privind împărțirea pe categorii de vârstă și pe localități vor fi disponibile de abia anul viitor.
Alegeri diferite
În schimb, populația de domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetățenie română cu domiciliul pe teritoriul României. Diferența dintre populația recenzată acum și cea de domiciliu este între 2,5 și 3 milioane de oameni.
Este important de explicat această diferență deoarece, în funcție de tipul de alegeri din România, ar trebui să voteze fie populația rezidentă, fie cea de domiciliu, spune Vasile Ghețău, sociolog și director al Direcției Statisticii Populației din Institutul Național de Statistică.
„Pentru alegerile locale și cele europarlamentare ar trebui să voteze numai populația rezidentă, iar la alegerile parlamentare populația de domiciliu, deci și cei de afară”, spune Vasile Ghețău pentru Europa Liberă.
Numărul alegătorilor la alegerile din 2020
Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), la data de 31 decembrie 2020 figurau în Registrul electoral 18.949.357 alegători români.
Cum însă populația de domiciliu, adică cea reprezentată de numărul de CNP-uri, este semnificativ mai mare, aproximativ 22 de milioane, decât cea de rezidență, autoritățile locale au tot interesul să nu schimbe nimic și să ia în calcul tot populația de domiciliu, chiar dacă ea nu este cea reală, mulți fiind plecați în străinătate la muncă.
„La alegerile locale, nu s-a luat până acum în considerare populația rezidentă, pentru că noi nu aveam populația rezidentă pe localități și pe vârste și atunci s-a trecut din nou la populația de domiciliu, care este mult mai mare, ceea ce evident, clasa politică agreează”, mai spune Vasile Ghețău.
Sociologul mai explică și faptul că introducerea conceptului de populație rezidentă, care există în practica Uniunii Europene, s-a făcut după recensământul din 2011, iar acum trebuie găsite soluții pentru folosirea acestei baze de raportare „altfel după recensământ se va folosi iar o populație electorală nereală la nivel de localități, cea cu domiciliul în țară, indiferent unde locuiește efectiv”.
Listele electorale sunt făcute de fapt de autoritățile locale care ar trebui să le reînnoiască la fiecare 1 ianuarie, lucru care nu se întâmplă.
Profesorul și analistul politic Cristian Pîrvulescu spune că numărul de parlamentari nu va fi afectat per ansamblu.
„Nu o să scadă numărul de parlamentari, care se stabilește în funcție de numărul de CNP-uri, care e aproximativ 22 de milioane. Problema e că pot fi unii care au CNP românesc dar locuiesc în străinătate, aceia intră pe liste speciale. În urma recensământului vor apărea diferențe la nivel de circumscripție, dar, per ansamblu, nu o să fie niște diferențe care să schimbe în mod radical numărul de deputați și senatori”, afirmă Cristian Pîrvulescu, pentru Europa Liberă.
De altfel, președintele INS, Tudorel Andrei, spune că recensământul încheiat la 31 iulie a arătat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația în timp ce crește populația din localitățile limitrofe. Mai mult, 600.000 de locuințe secundare nu sunt ocupate.
Norma de reprezentare a senatorilor și deputaților
Parlamentul României este unul bicameral, iar norma de reprezentare prevede un post de deputat la 73.000 de oameni și unul de senator la 168.000 de oameni. Astfel, România are în prezent 329 de deputați și 136 de senatori.
La o populație de aproximativ 19.000.000 de locuitori, există un parlamentar la fiecare 40.000 de români.
Jocul cifrelor cu populația
În România există mai multe instituții care strâng informații despre numărul total al românilor, iar în multe cazuri datele lor nu se suprapun.
Dincolo de Institutul Național de Statistică, mai există baze de date la Autoritatea Electorală Permanentă, care decide numărul de votanți, și la Ministerul Afacerilor Interne, care ține evidența CNP-urilor.
Nu de putine ori, la alegeri sau la referendumurile de demitere ale fostului președinte Traian Băsescu a existat o luptă politică acerbă pe numărul de alegători, în sensul scoaterii sau nu a diasporei din calcul.
Lucrurile continuă să fie neclare și acum. De pildă, Autoritatea Electorală a anunțat că pe 31 iulie 2022 erau înregistrați 18.873.368 de votanți, din care 788.390 au domiciliul în străinătate.
Numărul locuitorilor a ridicat probleme și în pandemie
Dar nu numai alegerile sau referendumurile provoacă astfel de polemici. Un scandal legat de raportările diferite în funcție de populația rezidentă și cea de domiciliu a avut loc în plină pandemie de Covid, în 2020.
Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) raporta cazurile de Covid în funcție de populația de rezidență, în timp ce guvernul în funcție de cea de domiciliu, mai mare.
Astfel, potrivit INSP rata de incidență sărea în București de 3 la mia de locuitori, iar guvernul, prin Grupul de Comunicare Strategică, oferea incidență de sub 3 la mie.
În primul caz, Capitala ar fi trebuit să intre în scenariul roșu, dar nu și în cel de-al doilea.
