Linkuri accesibilitate

Recensământ 2022. De ce suntem cu un milion mai puțini decât acum un deceniu?


Județele Timiș, Iași și municipiul București au avut fiecare rate de recenzare de sub 90%. În capitală (foto, cu caracter ilustrativ), puțin peste 85% din cei peste 1,8 milioane de locuitori estimați au fost recenzați.

Puțin peste 18 milioane de români au fost recenzați la Recensământul Populației 2022, adică 95,4% din populația țintă estimată în decembrie. Numărul va fi completat din bazele de date instituționale, dar și așa, populația va fi cu 1 milion de locuitori mai mică decât cea înregistrată în 2011. 

Dacă la recensământul din 2011 (populație de 20,12 milioane) scăderea față de 2002 (populație de aproape 21,7 mil) era generată în primul rând de migrația externă, facilitată și de aderarea României, la UE, cifrele sunt influențate acum de sporul natural, spun specialiștii și datele consultate de Europa Liberă.

Cele mai recente date CIA World Factbook arată că România are a doua cea mai mare rată de mortalitate din lume, după Serbia: 15.26 de decese la mia de locuitori. Rata nașterilor este aproape de două ori mai mică - 8.76 la mia de locuitori, locul 208 din 228 de țări contorizate.

Orașele mari, punctul vulnerabil al Recensământului

Rata de recenzare la recensământul actual (14 martie - 31 iulie) - 95.4% - este una rezonabilă la nivel „global”, însă va deveni problematică la nivel local și județean, atrage atenția George Țurcănașu, lector la Facultatea de Geografie din Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iași.

Județe cu centre universitare mari, București, Timiș, Iași au avut cele mai scăzute rate de recenzare din țară, între 83,5% în cazul județului Timiș și 85,2% în cazul capitalei.

În Iași, recenzarea a fost de asemenea sub 90%. Alte județe cu reședințe de județ mari, Cluj (93,2%), totodată mare centru universitar, Brașov (93,2%) Constanța (93,1%), au avut o populație recenzată sub media națională.

Chiar dacă datele pe orașe nu sunt disponibile în acest moment, reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS) au menționat în diferite rânduri că reședințele de județ sunt cele care au tras în jos media acestor județe.

„Când vorbim de structura populației, pe unități administrative, aici vor fi probleme. Orașele mari de pildă nu se vor putea baza în statisticile lor pe populația studențească, în primul rând pe fondul pandemiei, puține facultăți au ținut în permanență cursuri în format fizic, iar mulți studenți s-au recenzat acasă”, a spus pentru Europa Liberă George Țurcănașu, care a detaliat subiectul într-un articol din presa locală.

Ipoteza influenței studenților este împărtășită de altfel și de reprezentanții INS.

„Majoritatea universităților au redeschis cursurile fizice doar din 1 aprilie, sau deloc, cum este cazul SNSPA-ului. Or, autorecenzarea a fost deschisă deja din 14 martie. Dacă un student s-a aflat la Mizil, e posibil ca familia să îl fi autorecenzat acolo. Degeaba s-a întors el după 1 aprilie la cursuri, că era deja recenzat”, ne-a declarat directorul de comunicare al INS, Cătălin Raiu.

„A mai fost o situație în care recenzorul a mers pe teren - sau nu a mers, pentru că mulți nu au vrut să se angajeze, mai ales în orașele mari - l-a găsit pe student, dar acesta nu a declarat că locuiește acolo. S-a identificat mai degrabă cu adresa din buletin, obișnuit să stea în online a zis că 'în ultimii 2 ani nu am stat în București, ci acasă'”.

Astfel de situații pot distorsiona structura populației din orașele unde în mod obișnuit studenții sunt prezenți în cea mai mare parte a anului.

„Interesul României este să aibă o situație a populației reale. Or studenții fac parte dintr-o populație reală mobilizată în centrele studențești, nu sunt în localitățile din care provin”, a adăugat reprezentantul INS.

El a subliniat că ipotezele respective trebuie verificate prin operarea datelor de recensământ.

Primarii din orașele mari au colaborat mai puțin cu cetățenii


Un alt factor care ar putea influența structura și ponderea populației marilor orașe este că „distanța de comunicare între primari și cetățeni e efectiv mult mai mare decât în mediul rural și orașele mici”, a explicat Raiu.

„Asta i-a determinat pe primarii din marile orașe să fie mai pasivi, chiar dacă și pentru primarul din Sectorul 6 recensământul e la fel de important ca pentru un primar din Mizil. Dar el are o populație mult mai mare de gestionat și primarii din aceste orașe nu au făcut toate demersurile încât să se asigure că toată lumea e recenzată cum au făcut primarii din localități mai mici”.

Cel mai bun exemplu e cel al autorecenzării asistate, care în orașe mari a avut un impact foarte scăzut, spre deosebire de comune, a mai arătat reprezentantul INS.

Comune cu populații mult peste cele estimate


Pe de altă parte, profesorul George Țurcănașu spune că studiind datele de pe parcursul recensământului, inclusiv cele preliminarii, spune că a găsit situații neobișnuite în mai multe comune din județul Suceava, sau Iași, care au ajuns să aibă populații mult mai mari decât cele estimate.

„Din multe din aceste localități a existat o migrație mare în ultimii 30 de ani, dar în pandemie mulți s-au întors. Comuna Marginea din Suceava avea deja în 5 iulie o rată de recenzare de peste 125%”, a explicat el.

Directorul de comunicare al INS, Cătălin Raiu, spune că verificarea datelor și corelarea cu bazele de date ale instituțiilor va lămuri aceste situații, iar populațiile unor astfel de localități ar putea fi redimensionate, dacă se constată că persoanele recenzate nu locuiesc de facto acolo.

Diferența între nașteri și decese, cauza principală a scăderii populației

Odată recenzarea încheiată oficial, reprezentanții INS vor începe strângerea de date din baze instituționale, pentru a include cât mai multe din persoanele nerecenzate.

Strângerea acestor date ar putea urca populația la aproximativ 19 milioane de locuitori, după cum a declarat președintele INS, Tudorel Andrei, joi seară, într-o emisiune TV.

Nu este însă cert câte persoane vor mai fi adăugate în statistici, prin aceste metode, iar cifra finală ar putea fi mai mică de acest număr.

„Ne așteptăm ca populația să fie ușor sub 19 milioane de locuitori”, a spus directorul de comunicare Cătălin Raiu.

De altfel, CIA World Factbook estimează o populație de 18,5 milioane de locuitori în România în 2022.

„Principala cauză nu mai e migrația, ci diferența între nașteri și decese. Migrația s-a cam stabilizat”, a adăugat Raiu.

„Nu am mai alimentat în așa măsură cu migrație Europa. Plus că dacă emigrează mulți o fac în termen (de 12 luni, recenzabili în România, n.red.) sau cu caracter sezonier”, a completat și George Țurcănașu.

Față de comparația dintre precedentele recensăminte (20,11 milioane în 2011 față de 21,68 milioane în 2002 și 22,82 milioane în 1992), populația va scădea mai puțin, dar cauzele s-au schimbat, afirmă profesorul ieșean.

„Scăderea e mai mică, deși din punct de vedere al bilanțului natural am stat mai prost”.

România, a doua ce mai scăzută rată de decese, după Serbia

Cifrele îngrijorătoare ale României în privința raportului dintre nașteri și decese sunt reflectate și de cele mai recente date CIA World FactBook.

Estimările pentru 2022 indică o rată a deceselor de 15,26 la mia de locuitori, a doua cea mai ridicată din lume, după Serbia - 16,39. Ierarhia nefastă este completată exclusiv de state europene, în special din Balcani și Sud-Estul Europei, inclusiv Ucraina - locul 6, cu o rată de mortalitate de 13,66%.

Ierarhia țărilor cu cele mai mari rate de decese, conform estimărilor din 2022 din CIA World Factbook.
Ierarhia țărilor cu cele mai mari rate de decese, conform estimărilor din 2022 din CIA World Factbook.

Rata nașterilor este și ea menită să îngrijoreze: 8,76 de nașteri la mia de locuitori, a 208-a poziție din 228 de țări. Pe de altă parte, nicio țară europeană nu este în primele 100 la acest indicatori, primele poziții fiind ocupate de Niger, Angola și Benin.

În consecință, rata de creștere a populației României este una negativă, de asemenea printre cele mai scăzute din lume: -1,09%, locul 231 din 237 de țări contorizate.

Rata de creștere a populației ia în calcul atât raportul dintre nașteri și decese cât și cel dintre persoanele care pleacă din România și cele care se stabilesc aici.

De altfel, și șeful INS, Tudorel Andrei, amintea în emisiunea tv menționată, că evoluția demografică este îngrijorătoare: „Sunt pesimist în ce privește evoluția demografică. În 2020, la 143 de pensionari aveam 100 de copii sub 15 ani. Înseamnă dezechilibre majore la pensii și pe piața muncii”, conchidea acesta.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG