România are, la 100 de kilometri de București, un zăcământ de gaze din care ar putea acoperi necesarul întregii țări pentru doi ani. În Caragele/jud. Buzău, casele nu sunt racordate la gaz, deși subsolul din zonă conține în jur de 30 de miliarde de metri cubi. E cea mai importantă rezervă de gaze on-shore a României, care până acum a fost doar explorată. Autoritățile promit că din 2023 va începe exploatarea, însă promisiuni similare au tot fost în ultimii ani. Toate neonorate.

„Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă” este un vechi și popular proverb românesc, care poate fi aplicat perfect strategiei României în domeniul resurselor energetice proprii. În ultimul deceniu s-au descoperit rezerve de gaze de peste 1.600 de miliarde de metri cubi, zăcăminte care până la începutul anului 2022 nu fuseseră exploatate.

Cea mai importantă parte a acestora, peste 1.440 de miliarde de metri cubi, le reprezintă gazele de șist, a căror exploatare prezintă riscuri de mediu, dar și un consum imens de apă.

Însă România și-a dat cu stângu-n dreptu' și când a venit vorba să extragă în mod tradițional resursele de gaze din largul Mării Negre sau cele de la Caragele, județul Buzău. Punga de gaze aflată la 105 kilometri de București a fost descoperită în urmă cu șase ani.

Dacă pentru exploatarea gazelor din largul Mării Negre termenul cel optimist al ministrului Economiei, Virgil Popescu, este anul 2025, pentru exploatarea gazului aflat în județul Buzău termenul anunțat de același ministru este 2023.

„Avem zăcămintele on-shore, în interiorul țării, în special zăcământul de la Caragele, din zona Buzăului, dar zăcământul adânc de la Caragele, unde Romgaz începe investițiile și începe să sondeze din nou acum. Și acolo avem un zăcământ bogat și unde probabil, în 2023, vorbim de primele gaze din acest zăcământ”, a declarat Ministrul Energiei, la postul B1TV.

Conducerea Romgaz a refuzat până în acest moment să ne ofere date legate momentul în care se va porni extracția resurselor de lângă București și dacă termenul de 2023 oferit de Virgil Popescu este unul realist.

Descoperirea din 2016

În iunie 2016, Romgaz Mediaș, cel mai mare producător intern de gaze, a anunțat realizarea unei noi descoperiri importante de hidrocarburi pe teritoriul României. Comoara de gaze naturale era situată în zona denumită Perimetrul RG 06 Muntenia Nord-Est, unde Romgaz este unic titular al acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare primit de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Din datele oferite de companie, reiese că zăcămintele sunt situate în apropiere de satul Caragele, din comuna buzoiană Luciu. Platforma terestră sub care se află resursele de gaze are o lungime de 35 de kilometri și trebuie explorată la o adâncime între 1.500 de metri și până la 5.000 de metri pentru a putea fi scoase gazele naturale și folosite în economia autohtonă.

„Testele de producție finalizate la două sonde de explorare, 55 Damianca și 77 Rosetti, confirmă o importantă acumulare de hidrocarburi în rezervoare calcaroase jurasice pe un interval de circa 120 de metri aflat la adâncime de peste 4000 m. Rezultatele obținute în urmă testelor de curgere pe duze de 7 mm și 9 mm prefigurează producții zilnice între 1400 și 2200 boe/sondă (n.r. - boe este unitatea de măsură pentru gaze și înseamnă unitatea echivalentă barilului de petrol)”, precizau reprezentanții Romgaz în 2016, printr-un comunicat de presă.

Anul următor, în luna mai, conducerea executivă a țării a fost la Caragele pentru a deschide șampania inaugurării lucrărilor la zăcămintele din județul Bizău. Premierul de atunci - Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea - liderul PSD și omul care conducea de factor guvernul și Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, au fost invitații de seamă ai Romgaz la „petrecerea” de inaugurare a lucrărilor de explorare.

„Am ţinut azi să vin aici şi cu alţi colegi din Guvern, la această nouă exploatare, pentru că e una foarte importantă, care se va dezvolta în anii viitori, undeva între 25 şi 27 de miliarde de metri cubi de gaz. E cea mai importantă descoperire din anii de după Revoluţie, dacă ar fi să discutăm doar din acest punct de vedere, ar asigura doar ea independenţa energetică a ţării noastre doi-trei ani”, era declarația lui Sorin Grindeanu pe data de 15 mai, la Caragele, din calitatea de premier.

Promisiunile

Zăcămintele de la Caragele sunt în totalitate în administrarea statului, de la permise de exploatare până la compania care trebuie să scoată gazele din subsol și apoi să le folosească.

Asta pentru că Romgaz, societatea care deține perimetrul din Buzău, are concesiune pentru exploatare și poate folosi gazele în sistemul național. Romgaz este o societate deținută în întregime de statul român, prin intermediul Ministerului Energiei, care are 100% din acțiuni.

După certificarea zăcămintelor de la Caragele, au urmat planurile de investiții și mai ales de extragere a gazului din subsol.

• 2017

Anul următor descoperirii aducea și o primă prognoză legată de momentul în care resursele vor fi utilizate economic. Conform propriilor comunicate ale Romgaz, reprezentanții companiei anunțau că din 2019 se va exploata gazele de la Caragele.

„La Caragele se află cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România. Acesta este evaluat la aproape patru miliarde de dolari și poate asigura, pe consumul mediu anual, necesarul național pentru 3 ani”, mai precizau reprezentanții Romgaz.

Evaluarea de patru miliarde ținea cont de prețul gazului de acum cinci ani. Tarifele din acest moment sunt triple față de 2017.

• 2018

În anul următor, termenul de exploatare era împins până în 2021 sau 2022. „Noua descoperire a Romgaz de la Caragele ar putea fi pusă în funcțiune în 2020-2021, cu investiții în foraj în derulare”, se preciza într-un comunicat al companiei din urmă cu patru ani.

Dumitru Gheorghe Rotar, director general adjunct al Romgaz la acel moment plusa chiar. „În momentul de față am finalizat evaluările, am proiectat puțurile pentru a evalua această descoperire, iar în trimestrul al patrulea și în 2019 probabil vom fora șase până la opt sonde pentru a evalua potențialul amplitudinii concrete a acelei descoperiri care este mai adânc de 1.000 de metri și se așteaptă să intre în funcțiune cândva în 2020-2021”, declara acesta printr-un comunicat de presă.

• 2019

Pentru a respecta promisiunile că din 2019 se va începe explorarea gazelor de la Caragele, directorul Romgaz de la acel moment, Adrian Volintiru, anunță că societatea de stat extrage zăcămintele din Buzău chiar de la sfârșitul anului 2018.

„Astfel, producția pe total a zăcământului Caragele a fost, în anul 2018, de 225,894 miloane metri cubi, reprezentând 4,2% din producția totală de gaze realizată de Romgaz”, preciza Adrian Volintiru într-un comunicat trimis presei.

Ce nu spunea fostul director, demis în 2021, este că gazele naturale exploatate erau cele scoase de sonda de explorare, Rosetti 77, care încă mai făcea teste. Reprezentanții Romgaz ne-au confirmat că până în 2020, sonda de explorare Rosetti a fost singura care a acționat în perimetrul Caragele.

Mai mult, sonda Rosetti 77 a scos gaze de la adâncimi de până în 1.500 de metri, iar pungile importante de gaze sunt la 4.000 de metri adâncime, așa cum reiese din datele trimise de Romgaz la Agenția pentru Resurse Minerale.

• 2020

În anul următor, Romgaz anunță încă o dată începerea producției din zona adâncă a structurii Caragele. Explorarea se face tot cu sonda de explorare 77 Rosetti, însă. Adrian Volintiru mai declara, prin intermediul comunicatelor de presă, că în acel an Romgaz a mai montat două sonde în Caragele.

„Romgaz a intensificat exploatarea în zona de adâncime medie a structurii Caragele, prin introducerea în producție a două noi sonde, cu un debit zilnic mediu de peste 1.000 boe”, precizat acesta.

• 2021

Anul trecut, reprezentanții companiei anunță că Sonda 77 Rosetti face operațiuni de explorare și nu exploatare. Se „continuă operațiunile de foraj pentru realizarea obiectivelor de explorare după confirmarea cu succes a țintei de evaluare a descoperirii 77 Rosetti, prin diagrafii și testarea sondei netubate, parte a descoperirii Caragele”, se precizează într-un comunicat al Romgaz.

2022, ca o concluzie

Dacă Virgil Popescu consideră că în 2023 se pot exploata cu adevărat aceste gaze, Marcel Ciolacu a avansat un alt termen. Este vorba de anul 2024.

„La zăcământul Caragele estimăm începerea exploatării la începutul anului 2024. România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual de consum intern, dar și timp suficient să se pregătească pentru a dezvolta industrii care să consume gazul în țară. De asemenea, țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională. Este evident că atunci când oferta de gaze va fi mai mare decât cererea de pe piața internă, oferta va scădea, iar românii vor beneficia de prețuri mai mici”, declara Ciolacu în luna aprilie, în cadrul unei declarații de presă.

Caragele, adevărul

La Caragele se află cel mai mare zăcământ onshore de gaze naturale descoperit în ultimii 30 de ani în România, susțin reprezentanții Romgaz. Europa Liberă a consultat mai multe rapoarte interne al companiei de stat din care reiese că nu sunt date certe care să demonstreze că în subsolul din satul buzoian se află chiar 30 de miliarde de cubi de gaze. Toate datele estimative din prospecțiuni estimează zăcăminte de peste 25 de miliarde de metri cubi de gaze.

În ultimii doi ani, conform datelor obținute de la Romgaz, zăcământul de la Caragele a livrat prin sonda de explorare și prin alte instalații de mică adâncime în jur 200 de milioane de metri cubi de gaze. Cam cât consumă economia autohtonă - consumatori industriali și casnici - în două săptămâni, la un consum anual de 12,5 miliarde de metri cubi, conform datelor Agenției Naționale de Reglementare a Energiei (ANRE).

Dacă termenul inițial pentru folosirea gazului de la Caragele era 2019, acum specialiștii în domeniu au mari îndoieli că noile termene de 2023 sau 2024 vor fi respectate. Asta pentru că Romgazul și-a implicat resursele în proiectul de extracție a gazelor din Marea Neagră, din platoul denumit Nepun Deep. Compania de stat a plătit un miliard de dolari pentru a prelua drepturile de extracție a gazelor din perimetrul Neptun Deep. 2026 a fost termenul amintit pentru care se pot scoate resursele din această zonă.

„Ca să punem lucrurile puțin în context, Romgaz a descoperit prin 2016-2017 un zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi la Caragele, în județul Buzău, care în continuare nu e exploatat. Romgaz nu se arată în stare să facă investiția. Asta nu l-a împiedicat însă să se angajeze entuziast într-un proiect și mai complicat, Neptune Deep din Marea Neagră, în care și-a blocat cam toate resursele.”, explică Otiliu Nuțu, expert în energie din partea Expert Forum.

Romgaz intenționează să foreze cu șase sonde pentru a scoate zăcământul din Buzău, dintre care trei sunt deja în funcțiune, investițiile ajungând la suma de 40 de milioane de euro.

„Punerea în producție a acestui zăcământ va presupune investiții de circa 140 de milioane de euro, destinate, printre altele, și lucrărilor de foraj de sonde pentru confirmarea creșterii potențiale a volumelor disponibile în acest perimetru”, au explicat reprezentanții Romgaz.

Zăcământul urma să fie pus în producție de către Romgaz în 2019. În același an ar fi rebuit să fie pus în funcțiune și gazoductul BRUA (cel care trebuia să asigure transportul de gaze între Bulgaria, România, Ungaria și Austria - BRUA).

Povestea satelor bogate în gaze a căror case se încălzesc cu lemne

Deși zăcămintele sunt botezate cu numele satului Caragele, din comuna Luciu, pungile de gaze naturale se află într-un perimetru delimitat de comunele Luica, C.A. Rosetti și orașul Pogoanele. Până acum, explorarea și exploatarea s-a făcut în comuna C.A. Rosetti, explică primarul localității, Costel Crăciun.

Parodoxal, cele două comune nu beneficiază de rețea de gaze. Nici după 2016, anul în care s-au descoperit gazele în zonă, nu s-a început vreo investiție de racordare a comunelor Luciu și Rosetti la rețeaua națională de gaze.

Actualul primar al comunei C.A Rosetti, în subsolul căreia se află punga de zăcământ, spune că i se pare anormal să nu se găsească pentru racordarea gospodăriilor la conducta care le traversează localitatea nici măcar acum, după descoperirea „comorii energetice” din zonă. Peste 6 milioane de euro ar costa lucrările, mai mare decât întreg bugetul comunei pe următorii 2-3 ani.

„Avem conducta degeaba pentru că noi, în afară de taxa pentru perimetrul sondelor, nu luăm nimic. Ar fi normal să fim subvenționați cumva să racordăm gospodăriile la această facilitate”, spune Costel Crăciun, primarul comunei C.A. Rosetti.

De fapt, doar o singură comună din tot județul aflat la 100 de kilometru de Capitală, are rețea de gaze, așa cum reiese din datele Consiliului Județean Buzău.

Ca totul să fie perfect pentru Romgaz, magistrala de gaze naturale prin care compania Tranzgaz preia/transportă gaze spre/dinspre Moldova trece prin comuna C.A. Rosetti.

Comuna Luciu este condusă din 2004 de același primar, Mircea Frățilă (PSD). La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Caragele forma o comună de sine stătătoare, în plasa Câmpul din județul Buzău, având 700 de locuitori ce trăiau în 144 de case; în comuna Caragele funcționa o școală cu 37 de elevi și o biserică. În 1925, Anuarul Socec o atestă ca având 860 de locuitori. Aceeași populație era și în anul 2011, la ultimul recensământ. Asta pentru că datele pentru recensământul din acest an nu au fost încă publicate.

Comuna a fost arondată în 1950 raionului Pogoanele din regiunea Buzău. În 1968, comuna a fost desființată, fiind inclusă în comuna Luciu.

De altfel, comunele Luciu și C.A. Rosetti nu adună mai mult de 5.000 de oameni, dacă ținem cont de datele recensământului din urmă cu 11 ani.

Ce s-ar schimba dacă s-ar exploata

Costel Crăciun, primarul din Rosetti, nu crede că locuitorii vor avea gaze în case și când va fi scos gazul din subtern, în schimb economia României ar avea de câștigat vreo 2-3 miliarde de euro, bani care nu ar mai pleca spre Gazprom și ar rămâne în economia autohtonă.

Expertul Dumitru Chisăliță este de părere că, în cele mai bune condiții, cu cele mai bune instalații, dintr-un perimetru destul de mic, de 30 de kilometri, se poate exploata anual cât să se acopere mare parte din importurile anuale de gaze care acum se ridică la 3 spre 4 miliarde de metri cubi de gaze.

„Aceste sonde pot duce la suplimentarea producţiei şi la reducerea importurilor de gaze naturale, care anul trecut au fost de 29%, adică 3,2 miliarde metri cubi. Aşa importurile se vor reduce!”, spune specialistul.

Cam acesta este volumul de gaze importat de România în ultimii doi ani. În jur de 3,4-3,6 miliarde de metri cubi au fost importați din Rusia (80%) și din Kazahstan (20%), reiese din datele ANRE.

Conform datelor Ministerului Energiei, întreaga economie a României consumă cam 12 spre 13 miliarde de metri cubi de gaze. 70% este asigurat din resurse proprii, iar restul de 30% este importat.

Criza energetică din ultimul an, care a urcat prețul la gaze la valori record, a făcut ca în iarna dintre 2021 și 2022 să plece din România o sumă de aproape 2,3 miliarde de euro. Asta pentru că România a cumpărat, conform datelor ANRE consultate de Europa Liberă, gaze la prețuri între 550 și 800 de euro, din toamna anului trecut și până în primăvara anului trecut.

Nota de plată

Dacă ne raportăm și la sezonul rece dintre 2019-2020, atunci valoarea importurilor de gaze a fost de 200 de milioane de euro.

„Producția anuală constantă cu un număr de până la zece sonde poate fi de miliard de metri cubi de gaze. Dacă se vor utiliza instalații de ultimă generație și numărul sondele va fi mai mare de zece se pot atinge și producții anuale de 2 spre 3 miliarde de metri cubi de gaze la Caragele”, se precizează într-un raport guvernamental legat de investiția de la Caragele.

Dacă s-ar atinge o producție anuală de două milairde de metri cubi, asta ar însemna cu 50% decât gazele extrase acum de compania de stat.

În acest moment, Romgaz livrează zilnic în sistemul național în jur de 15 milioane de metri cubi, iar producția de gaze a crescut în acest an peste estimările inițiale. În primele nouă luni ale anului curent, Romgaz a produs circa 4 miliarde de metri cubi de gaze, înregistrându-se o creștere cu 4,56% a producției față de perioada similară a anului trecut și cu 1,5% față de estimările de la începutul anului. Cât privește nivelul producției de gaze naturale înregistrat în trimestrul trei al anului curent, acesta a înregistrat o creștere cu 7% față de același trimestru din 2017.

„Tendința Romgaz este de a spori producția de gaze în vederea asigurării unui preț echitabil pe piață pentru consumatorul final. Concomitent, avem în vedere înlocuirea rezervelor consumate cu noi rezerve de gaz”, se precizează într-un comunicat primit de la Romgaz.

Probleme

Pentru a se exploata într-un ritm care să permită o producția anuală de peste un miliard de metri cubi pe an, Romgaz trebuie să achiziționeze sau să împrumute sonde care să foreze la mari adâncime.

Reprezentanții companiei de stat nu ne-au răspuns până la publicarea acestui articol cum intenționează să obțină instalații care să permită foraje la mare adâncime.

În rapoartele companiei se precizează că pentru a extrage gazul din Buzău este nevoie de „15 sonde și instalații tehnologice de suprafața la 10 sonde în valoare totală de circa 45 milioane de euro. Viitoarele eforturi de explorare sunt concentrate în acest moment pe planificarea și realizarea forajelor pentru confirmare și creșterea potențială a volumului resursei estimate cu investiții de peste 100 milioane de euro”, se precizează într-un document tocmai din 2019.

În plus, o mare parte din studiile de explorare relevă că „este nevoie de infrastructură care să separe fracția lichidă de cea gazoasă”, se precizează într-un studiu. Adică în subsol se găsesc și substanțe uleioase, din care gazul trebuie extras sau separat.

Dumitru Chisăliță ne explică că extragerea gazelor se împiedică de o altă problemă: lipsurile legislative și tentația unor localnici care au terenuri în zonă de a cere sume excesive pentru ca sondele să fie legate la magistrala națională prin conducte care să le traverseze terenul. Asta pentru că dacă legislația permite exploatarea resurselor din subsol indiferent cine e proprietarul suprafeței de teren, montarea de instalații și conducte trebuie negociată cu proprietarul pâmântului.

„Sondele stau de ani de zile deoarece producătorii nu pot trece cu conductele pe terenurile unor cetăţeni. Problema nu e a producătorilor de gaz, ci ţine de abordarea proastă a legislaţiei din România. Din păcate de această situaţie legislativă incertă profită tot felul de oameni. În acest moment, sondele care stau nelegate la conducte ar putea reduce importurile de gaze naturale în ţara noastră. Nu le putem lega pentru că sunt persoane care vor unu sau două milioane de euro pentru a permite accesul. Consider că statul poate rezolva legislativ această problemă”, explică Dumitru Chisăliţă.

Conform unei analize interne a Romgaz, consultată de Europa Liberă, reiesă că zăcămintele de la Caragele pot fi exploatate de-abia la zece ani de la descoperirea lor, adică în 2026.

Proiectele ratate

În ultimul deceniu, România a ratat de mai multe ori șansa de a fi independentă din punct de vedere energetic. Consumul propriu-zis de gaze este asigurat de gazele exploatate intern. Însă, pe fondul creșterii consumului industrial și casnic, România nu mai are gaze pentru a produce energia electrică necesară economiei și populației. Așa s-a ajuns la importuri de 3,5 miliarde de metri cubi de gaze, față de un miliard de metri cubi de gaze, cantitatea înregistrată în urmă cu un deceniu.

• Vaslui și gazele de șist

În 2012-2013, întreaga Europă și nu numai fierbea pe tema exploatării gazelor de șist. Valorificarea acestor zăcăminte însemna și riscuri mari de mediu, distrugerea pe o perioadă îndelungată a solului, a pânzei freatice și chiar un consum mare de apă.

Guvernul român a decis în cele din urmă să anuleze exploatarea gazelor de șist care se aflau în special în județul Vaslui. Asta și în urma revoltei localnicilor care se opuneau proiectului. Compania Chevron a renunțat la proiect și a pierdut procesul cu statul român pentru despăgubiri.

1.444 de miliarde de meti cubi de gaze erau evaluările pentru depozitele de gaze de șist de pe teritoriul României.

• Marea Neagră

În 2008, erau confirmate resursele de gaze naturale din Marea Neagră, iar până în 2014 era avansat un prim termen de exploatare a gazelor. Cele mai bogate perimetre în resurse erau considerate Neptun Deep (între 42-84 miliarde de metri cubi) și Midia (între 20-30 miliarde de metri cubi). Aceste zone sunt în continuare departe de a fi exploatate.

Doar compania Black Sea Oil & Gas a început să scoată gaze din Marea Neagră, din perimetrul denumit Albatros, aflat la distanță mică de țărm. Compania speră să exploateze un miliard de metri cubi de gaze în acest an. Rezerva de gaze din acest perimetru este de maximum 15 miliarde de metri cubi.