Linkuri accesibilitate

Afacerea Gazprom în România. De ce se poate alimenta de la benzinăriile care poartă numele gigantului din Rusia


Gazprom este considerată cea mai importantă companie rusească atunci când vine vorba de vechiul continent. Compania livrează 43% din gazul folosit în Europa, conform Eurostat.

În România funcționează 19 benzinării sub marca Gazprom, deși Uniunea Europeană a impus sancțiuni asupra importurilor de petrol rusesc și produse derivate. Combustibilul pentru aceste stații este adus din Serbia, dar este rafinat din petrol rusesc care intră sub interdicțiile Bruxelles-ului.

Cel puțin până în luna noiembrie, șoferii români mai pot cumpăra benzină și motorină rafinate în Serbia din petrol rusesc și vândute în România sub marca Gazprom. Ultima lună din toamnă este termenul limită (pentru contractele deja încheiate) cerut de Uniunea Europeană pentru a opri accesul petrolului rusesc și a produselor rafinate în spațiul comunitar european.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligente și expert în domeniu, consideră că din iarnă Gazprom sau Lukoil ar mai putea vinde combustibili doar dacă este produs din petrol achiziționat din alte state decât Rusia.

Investiție rusească, via Serbia

România a importat din Serbia în anul 2021 produse în valoare de 110 milioane de euro. 30% dintre acestea au fost produse cu origini miniere, din procese de extragere a resurselor, conform aceleași surse. Mai exact, conform datelor obținute de Europa Liberă de la autoritățile vamale este vorba de combustibil importat din Serbia. 30% din 110 milioane de euro înseamnă puțin peste 33 de milioane de euro.

Grupul NIS din Serbia, deținut de Gazprom din Rusia, a început să investească în România după 2011
Grupul NIS din Serbia, deținut de Gazprom din Rusia, a început să investească în România după 2011

Combustibilul importat din Serbia ajunge în 19 benzinării din România, care își desfășoară activitatea sub numele de Gazprom (sau Gazprom Petrol Stations) conform site-ului propriu. Aceste benzinării se găsesc în Căldurășeanca (județul Buzău); Otopeni și Clinceni (ambele din Ilfov); două pe Autostrada București-Pitești - în comuna Uliești (Dâmbovița); în municipiu Sibiu și câte una în localitățile sibiene Șelimbar și Miercurea Sibiului; una în Cluj-Napoca; trei stații în municipiul Oradea; trei stații în municipiul Timișoara; și patru în municipiul Arad.

Stațiile Gazprom sunt deținute de firma NIS Petrol SRL din București, înregistrată în 2011 la Registrul Comerțului. Societatea din Capitală este deținută, conform datelor obținute cu ajutorul aplicației termene.ro, de compania sârbească NIS AD din Novi Sad (sau Neftagas).

„Gazprom Petrol Stations din România face parte din NIS Gazprom Neft, una dintre cele mai mari companii energetice integrate pe verticala din Europa de Sud-Est. Sediul companiei si baza de producție se afla in Serbia, care, datorita poziției sale geografice, a devenit un centru important de operațiuni comerciale și de investiții in Balcani”, susțin reprezentanții companiei pe site-ul propriu.

Compania sârbească are stații de alimentare combustibil în Bulgaria, România, Bosnia-Herzegovina și, bineînțeles, în Serbia.

NIS Petrol SRL, firma prin care societatea sârbească își desfășoară activitatea în România, a raportat la Ministerul de Finanțe o cifră de afaceri de 570 de milioane de lei și pierderi de 107 milioane de lei pentru anul trecut. Societatea are și 74 de angajați.

Combustibilul sârbesc e obținut din rafinarea petrolului rusesc

NIS AD din Novi Sad este principalul producător și distribuitor de combustibil din Serbia. Compania este un fel de Petrom românesc. Societatea a fost privatizată de guvernul de la Belgrad în 2008, iar cumpărător a fost Gazprom, prin firma Gazprom Neft. De reamintit că, la procesul de licitație a participat și Rompetrol din România, compania condusă atunci de Dinu Patriciu. 400 de milioane de euro ar fi plătit conform presei sârbești Gazprom pentru pachetul majoritar (puțin peste 56%) de la NIS.

Gazprom este o companie de stat a Rusiei și este condusă Alexei Miller (CEO), un aliat fidel al președintelui rus Vladimir Putin, cel care a ordonat invazia din Ucraina
Gazprom este o companie de stat a Rusiei și este condusă Alexei Miller (CEO), un aliat fidel al președintelui rus Vladimir Putin, cel care a ordonat invazia din Ucraina

Societatea este cotată la bursa din Belgrad și conform propriului site are următorii acționari: PJSC Gazprom Neft - 50%, PJSC Gazprom - 6,15%, statul sârb - 29,83, alți acționari minoritari - 13,98%.

NIS AD anunța în 2013, printr-un comunicat de presă, la doi ani după intrarea pe piața românească, că dorește să deschidă aproape 150 de stații alimentare în România. Nu au deschis niciodată mai mult de 19. Societatea mai are și o sonda de explorare în orașul Jimbolia, județul Timiș.

Apariția interdicțiilor

După invazia Rusiei în Ucraina, produsă pe 26 februarie, și a războiului care continuă până astăzi, comunitatea internațională, printre care și Uniunea Europeană, a impus mai multe sancțiuni Moscovei.

Dacă aceste pedepse nu vizează importul de gaze, activitatea principală a Gazprom, boicotarea economiei Kremlinului atinge totuși și activitatea compania, dar mai ales comerțul cu petrol provenit din Rusia.

  • 30-31 mai

Consiliul European convine asupra celui de-al șaselea pachet de sancțiuni. Liderii spațiului comunitar au stabilit interdicții care acoperă țițeiul, precum și produsele petroliere, livrate din Rusia către statele membre. A fost introdusă o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conductă care viza în special Ungaria, dar alte state din zona Europei Centrale.

În decizia comunității europene se precizează „interzicerea importurilor din Rusia de țiței și produse petroliere rafinate, cu excepții limitate”.

Hotărârea trebuie apusă în aplicare până în luna noiembrie, când trebuie sistate contratele aflate în desfășurare, iar accesul petrolului rusesc și al produselor derivate din aceste, indiferent unde sunt rafinate, nu mai are acces în spațiul comunitar.

  • 20 iunie

Consiliul european a decis să reînnoiască pentru încă un an și interdicțiile introduse ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Federația Rusă pentru încă un an, până la 23 iunie 2023.

Interdicții care vizează importurile de produse originare din Crimeea sau Sevastopolul anexate ilegal în Rusia. Astfel, se elimina și posibilitatea ca petrolul rusesc să treacă inițial prin Crimeea pentru a ajunge apoi în UE și a scăpa de sancțiuni.

Problema benzinei Gazprom

Pentru România, cele mai vizate de aceste sancțiuni sunt companiile Gazprom și Lukoil care vând combustibili realizați din petrol rusesc (Gazprom și Lukoil), dar îl și rafinează pe teritoriul autohton (Lukoil).

În ceea ce privește combustibilii Gazprom, până să ajungă sub formă de benzină și motorină în România, sunt rafinați tot în Serbia, la rafinăria din Pančevo.

Petrolul din care este realizată benzina pleacă din Rusia și ajunge, de obicei prin intermediul unor vase denumite tancuri petroliere, în Croația, în portul Omišalj, de la Marea Adriatică. NIS se aprovizionează cu petrol brut prin conducta denumită JANAF care pleacă din portul Omišalj și ajunge la rafinăria din Pančevo, din Serbia, deținută de NIS. De aici, după rafinare, apoi pleacă spre stațiile de alimentare din Serbia, dar și spre cele 19 din România.

Și chiar dacă Serbia nu este stat membru UE și sancțiunile de la Bruxelles nu i se aplică, conducta prin care țițeiul rusesc ajunge în Serbia are ieșirea în Croația, stat membru al comunității europene.

Ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic, într-o vizită oficială la sediul companiei NIS în luna septembrie 2021
Ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic, într-o vizită oficială la sediul companiei NIS în luna septembrie 2021

„Aceasta înseamnă că nu există posibilitatea ca Rrafinăria din Pančevo să fie aprovizionată cu țiței din Rusia, însă NIS poate importa țiței din alte surse, așa cum anterior a importat țiței din Irak și din alte state", declara la începutul lunii iunie ministerul sârb al minelor și energiei (Zorana Mihajlović), citată de RADOR.

Dumitru Chisăliță consideră că din sau după luna noiembrie, benzinăriile Gazprom ar mai vinde benzină și motorină doar dacă sunt produse din petrol care provine din alte țări decât Rusia.

„Trebuie să accepte că trebuie să cumpere petrol din alte state decât cel rus și apoi să-l rafineze. Sau poate cumpăra produse gata rafinate, dar din petrol care nu e din Rusia. Va fi greu de pus în aplicarea aceste sancțiuni, acest embargo împotriva petrolului rusesc”, ne spune președintele Asociației Energia Inteligentă.

Specialistul se referă la faptul că este greu de verificat proveniența produselor rafinate sau a petrolului. „Se pot trece chitanțe prin multe firme din state care nu au interdicții. Nu știu cât se va putea aplica embargo-ul și cât se poate aplica”, mai punctează Chisăliță.

Direcția Generală a Vămilor, din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, este instituția statului român care va trebui să oprească intrarea petrolului rusesc și a produselor rafinate din acesta.

Sancțiunile asupra Gazprom

Nu doar petrolul crud din care se obține combustibilul care ajunge în benzinăriile Gazprom este supus sancțiunilor europene. Și Gazprom Neft, societatea care deține compania sârbească din acționariatul benzinăriilor Gazprom din România este lovită de interdicții.

Gazprom Neft nu poate face investiții în Uniunea Europeană și nici tranzacții financiare prin care banii să fie direcționați către Rusia.

Poate cea mai importantă „pedeapsă” impusă companiei Gazprom a fost luată în Germania. Guvernul federal a preluat temporar, până pe 30 septembrie, controlul asupra unei unități a Gazprom PJSC din țară, deoarece încearcă să asigure securitatea aprovizionării cu gaze.

Gazprom Germania GmbH -- proprietarul furnizorului de energie Wingas GmbH și al unei firme de stocare a gazelor - a intrat sub tutela autorității germane de reglementare a energiei până pe 30 septembrie, a declarat în luna aprilie ministrul Economiei Robert Habeck reporterilor la Berlin. Aceasta înseamnă că Agenția Federală de Rețea își va asuma rolul de acționar și poate lua toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea aprovizionării, a spus el. Guvernul nu va prelua în cele din urmă proprietatea asupra companiei.

  • 16x9 Image

    Marian Păvălașc

    A intrat în echipa Europa Liberă în ianuarie 2021. Este un jurnalist freelancer care își propune să publice știri importante, dar și reportaje, investigații. A intrat în presă în primii ani ai studenției, în urmă cu 15 de ani, atunci când a început să scrie pentru un cotidian din Galați. 

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG