Luna iulie a fost prima de la izbucnirea invaziei ruse în Ucraina în care cele mai mari șase țări europene nu au oferit Ucrainei niciun nou angajament militar, potrivit instrumentului de monitorizare Ukraine Support Tracker.
Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Italia și Polonia nu au făcut noi promisiuni semnificative în privința armamentelor, potrivit raportului. Cu toate acestea, diferența dintre ajutorul promis și cel livrat s-a redus.
Astfel, în perioada 2 iulie - 3 august, Ucraina a primit doar aproximativ 1,5 miliarde de euro sub formă de noi promisiuni, potrivit unui comunicat publicat joi de Institutul Kiel din Germania.
Majoritatea noilor angajamente din luna iulie au venit din partea unei singure țări, Norvegia, care a promis o asistență financiară de 1 miliard de euro.
Cât ajutor militar a primit Ucraina
Trackerul înregistrează donații totale în valoare de 84,2 miliarde de euro, fiind vorba despre ajutoare financiare, umanitare și militare, în cele aproape șase luni de când Ucraina a fost invadată.
În ceea ce privește ajutorul militar, cea mai mare sumă a fost promisă de către Statele Unite (25 miliarde euro), urmate de Marea Britanie (4,03 miliarde euro) și Comisia Europeană (2,5 miliarde euro).
De menționat că unele țări UE au preferat să acorde sprijin militar și separat, precum Polonia (1,8 miliarde) și Germania (1,2 miliarde).
România se află pe locul 34 când vine vorba de angajamentele totale acordate Ucrainei, cu 10 milioane de dolari, și pe locul 36 ca proporție a ajutorului raportat la PIB, adică 0,004%, arată datele Institutului Kiel.
Potrivit sursei citate, statisticile se bazează doar pe cifrele anunțate public de autoritățile fiecărei țări.
Președintele Klaus Iohannis declara la începutul lunii trecute că România preferă să nu anunțe public ce și cât oferă Ucrainei.
„Suntem în război, nu suntem într-o situație pe care o povestim în liniște, la o cafea. Războiul se desfășoară lângă noi. Este înțelept, în timpul unui război, să nu dai adversarului informații vitale. Drept pentru care noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem și asta facem”, a spus el, într-o conferință de presă.
Un document al Ministerului Apărării, consultat de Profit.ro, arată că România se numără „printre cele 10 state membre UE care vor primi rambursare în anul curent” pentru sprijinul acordat Ucrainei.
Potrivit acestuia, România a donat echipamente militare Ucrainei din a patra zi de război. Pe 27 februarie, guvernul anunța trimite în Ucraina combustibil, veste antiglonț, căști, muniție, echipamente militare, dar și alimente, apă și medicamente în valoare de 3 milioane de euro.
Scădere „drastică”
Institutul Kiel mai menționează că scăderea de luna trecută este una „drastică”, în comparație cu aprilie sau mai.
„În iulie, țările donatoare nu au inițiat aproape niciun ajutor nou, dar au livrat o parte din sprijinul deja angajat, cum ar fi sistemele de armament”, a declarat cercetătorul Christoph Trebesch, șeful echipei de monitorizare al „Ukraine Support Tracker”.
Germania, de exemplu, nu a anunțat niciun nou sprijin militar, deși a trimis un ajutor militar considerabil angajat anterior.
„Atât sprijinul financiar, cât și cel militar au rămas și mai mult în urma a ceea ce are nevoie Ucraina. De asemenea, rămâne mic în raport cu ceea ce unii donatori mobilizează în propriile țări pentru a răspunde la criză”, a mai spus cercetătorul Institutului Kiel.
Statele Unite au fost, de departe, cel mai de încredere susținător al Ucrainei. Un ajutor extrem de important a venit din partea Comisiei Europene, dar și din partea Regatului Unit.
Însă, într-un clasament defalcat pe țări, Marea Britanie se clasează deasupra oricărei țări din Uniunea Europeană, cu o sumă de două ori mai mare decât angajamentele Germaniei, care se află la același nivel cu Canada și Polonia.
Institutul Kiel remarcă faptul că Londra a oferit constant noi ajutoare, în timp ce „Comisia Europeană face presiuni pentru pachete de ajutor mai mari și mai regulate pentru Ucraina”.
„Cu toate acestea, există întârzieri recurente în punerea în aplicare a acestor inițiative la nivelul țărilor membre (UE). Pentru o țară aflată în situație de război, însă, atât mărimea, cât și predictibilitatea ajutorului extern sunt cruciale”, a adăugat Christoph Trebesch.
Marile țări ale UE, precum Franța, Spania sau Italia, au oferit până acum „un sprijin foarte mic sau au rămas foarte opace în ceea ce privește ajutorul lor”, mai concluzionează Institutul Kiel.
Ofensiva ucraineană
Rămâne de văzut dacă trendul început în luna aprilie se va păstra, însă cert este că cea mai mare scădere vine într-o perioadă în care Ucraina lansează ample operațiuni contraofensive.
„În ciuda faptului că războiul a intrat într-o fază critică, noile inițiative de ajutor au secat”, a completat Christoph Trebesch, potrivit Politico.
Potrivit cercetătorului, țările europene ar trebui să considere războiul din Ucraina ca fiind la fel de importante ca pandemia de Covid și criza euro, două mari evenimente pentru care au fost direcționate sute de miliarde de euro prin finanțări de urgență.
De altfel, în țările baltice sau Polonia există ideea că țări precum Germania sau Franța ar trebui să ajute mai mult Ucraina să facă față invaziei ruse.
„Dacă ne dorim ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, trebuie să se întrebe dacă (aceste țări) fac suficient”, declara recent ministrul leton al Apărării, Artis Pabriks.
