Agenția ONU a transmis că raportul de miercuri „se bazează pe o analiză riguroasă a materialului documentar”, datele fiind evaluate în conformitate cu metodologia standard privind drepturile omului.
„O atenție deosebită a fost acordată legilor, politicilor, datelor și declarațiilor proprii ale Guvernului Chinei. De asemenea, Biroul a solicitat informații și s-a angajat la dialog și schimburi de detalii tehnice cu China pe durata procesului”, a declarat un reprezentant al agenției.
Raportul a fost publicat în ultima zi de mandat a Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet.
Detaliile din raport afirmă că guvernul Chinei a încălcat frecvent drepturile minorității uigure din țară în contextul în care Beijingul spune că măsurile sale vizează teroriștii și combate strategic extremismul prin înființarea așa-ziselor „centre de educare și formare profesională”, sau tabere de reeducare.
Potrivit dovezilor aduse de ONU, „acuzațiile privind tortura sau aplicarea de rele tratament, inclusiv tratamentul medical forțat și condițiile nefavorabile de detenție sunt credibile, la fel ca acuzațiile privind violența sexuală sau de gen”.
Oficialii chinezi au criticat imediat publicarea raportului.
„Raportul reprezintă un mozaic de informații false ce servesc drept instrument politic Statelor Unite și altor țări occidentale […] pentru a înfrâna China”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin.
„Situația de față arată din nou că Biroul ONU pentru Drepturile Omului a fost redus la un executant complice al Statelor Unite ale Americii și al altor țări occidentale”, a completat el.
China a emis drept replică un contraraport de 122 de pagini intitulat „Lupta împotriva terorismului și a extremismului în Xinjiang: Adevăr și fapte.”
Pentru comunitatea de uiguri, raportul publicat este o confirmare oficială venită de la nivel înalt a traumelor prin care au trecut milioane de semeni, mulți dintre ei ajunși în centrele de reeducare ale Chinei. Unii dintre ei au fost nevoiți să petreacă ani la rând în detenție până când autoritățile chineze le-au dat voie să se reîntoarcă în societate.
Cum persecutează China uigurii
O echipă CNN a obținut un document ce dezvăluie sistemul de care Partidul Comunist Chinez se folosește în a monitoriza și a-i trimite pe uiguri în centrele de detenție. Documentul, intitulat „lista Karakax”, conține înregistrări cu numele mai multor deținuți uiguri din provincia chineză Xinjiang.
Autoritățile chineze se folosesc de metoda celor trei cercuri, în care construiesc profilul victimei pe baza informațiilor provenite din: cercul de familie, cel social și cel religios.
Dosarul se formează pe baza detaliilor colectate, iar statul decide în final, printr-o hotărâre oficială publicată în dosarul victimei, dacă aceasta trebuie trimisă într-un centru de detenție.
Printre informațiile colectate se numără inclusiv dacă vecinii cu care persoana are relații au fost sau nu la închisoare. La capitolul religie, pe autorități le interesează practicile religioase ale persoanei în cauză, dar și de unde persoana respectivă și-a însușit credința.
Într-unul din rapoartele obținute de CNN, verdictul menționează: „Șederea (deținutului, n.r.) a fost mai puțin de un an și i se recomandă să își continue pregătirea pentru a-și îmbunătăți limba mandarină.”
Uigurii vorbesc limba uigură, o limbă turcică cu peste 10 milioane de vorbitori. Printre eforturile menționate în trecut de agențiile de presă internaționale se numără inclusiv cel al Chinei de a-i forța pe uiguri să renunțe la propria lor limbă pentru a vorbi limba oficială a statului, mandarina.
Documentul nu se referă niciodată la centrele de detenție sau la deținuți în mod specific. În schimb, autoritățile le numesc „centre de pregătire și de training”, urmând practicile Partidului Comunist. Centrele în sine pentru oficialii chinezi nu sunt decât centre de „pregătire profesională”.
Nu este clar cine a întocmit lista Karakax sau de la ce departament guvernamental provine, însă detaliile pe care le conține privind comportamentul religios al fiecărei victime înainte de a fi trimisă în centrele de detenție este atent înregistrat.
