Printre companiile criticate că profită de munca forțată a minorităților din China se află nume precum Nike, H&M, Apple, BMW, Coca-Cola, Sony, Huawei și Volkswagen, relatează BBC.
Munca forțată este cea mai des întâlnită formă a sclaviei moderne. Acest fenomen are loc în contextul sărăciei extreme, al lipsei de locuri de muncă durabile și al educației, precum și al unui stat de drept slab, al corupției și al unei economii dependente de forța de muncă ieftină.
În Asia și Pacific, munca forțată rămâne o problemă semnificativă. Conform celor mai recente cifre ale Organizației Internaționale a Muncii, peste 11,7 milioane de persoane din Asia Pacific sunt victime ale muncii forțate, reprezentând astfel aproape jumătate din numărul estimat global - 24.9 de milioane de victime.
Conform aceluiași raport OIM, 1 din 4 victime ale muncii forțate sunt copii.
Victimele acestei practici sunt forțate să lucreze chiar și 72 de ore, non-stop, sunt plătite salarii minuscule, de câțiva cenți pe oră, care abia acoperă necesitățile esențiale. În cazul în care muncitorii se plâng de condiții aceștia sunt agresați fizic de către supervizorii lor.
Apetitul ridicat pentru cumpărături din societățile occidentale, dar și goana după profit a companiilor multinaționale sunt două aspecte care stau la baza problemei muncii forțate.
Companiile își câștigă banii cumpărând ceai cu mai puțin de €4 pe kg în India și vânzându-l cu peste €200 în magazinele din occident, sau prin muncitorul din China plătit €2 pe oră pentru a face un iPhone de peste €600.
Lege nouă în SUA
„Legea privind protecția minorității uigure de munca forțată” a fost adoptată în unanimitate de către Senatul SUA. Aceasta urmează să fie promulgată de către președintele Biden.
Legislația include o prevedere conform căreia există o „presupunere” că toate bunurile din zona Xinjiang, unde guvernul chinez a înființat o rețea de lagăre de detenție pentru uiguri, ar fi fost făcute folosind muncă forțată.
Astfel, companiile care doresc să importe produse din Xinjiang vor trebui să ofere „dovezi clare și convingătoare” Serviciului Vamal SUA, atestând că ele nu au fost produse folosind această practică.
Conform Washington Post, legislația se aplică „tuturor bunurilor, mărfurilor, și articolelor, extrase, produse sau fabricate integral sau parțial” în Xinjiang.
Senatorul republican Marco Rubio, unul dintre principalii susținători ai legislației, a spus că bunurile făcute cu muncă forțată în Xinjiang au fost importate „la un ritm alarmant, îngrozitor”. Legislația, a spus el, „va ajuta enorm să împiedice acest lucru din a se mai întâmpla”.
Nury Turkel, un american de etnie uigură, și vicepreședinte al Comisiei SUA pentru Libertatea Religioasă Internațională, a declarat pentru Reuters că eficacitatea proiectului de lege va depinde de voința administrației Biden de a impune legislația, mai ales atunci când companiile vor solicita derogări.
„Dacă acest proiect de lege nu este implementat pe deplin, atunci va fi o linie moartă, la fel ca și Convenția genocidului”, a declarat Turkel.
Companiile occidentale profită de munca forțată
Conform unui raport publicat de Institutul pentru Politică Strategică din Australia, guvernul chinez a facilitat transferul în masă al aproximativ 80.000 de cetățeni de etnie uigură și a altor minorități etnice din regiunea Xinjiang către fabricile din întreaga țară.
Uigurii lucrează în fabrici care se află în lanțurile de aprovizionare a cel puțin 82 de mărci renumite la nivel mondial, iar condițiile din aceste fabrici “sugerează cu tărie muncă forțată”.
Acestea au lansat campanii ample de lobby în Congresul SUA, cu scopul de a-i convinge pe politicieni să renunțe la proiectul de lege privind importurile de Xinjiang, pretinzând că legislația ar perturba lanțurile globale de aprovizionare.
Potrivit codului de conduită al companiei, Nike nu folosește munca forțată, dar totuși, conform Washington Post, la Qingdao Taekwang Shoes Co. Ltd, unul dintre cei mai mari furnizori ai companiei care produce anual peste 7 milioane de perechi de pantofi pentru Nike, sunt angajați peste 600 de muncitori de etnie uigură.
Aceștia lucrează în fabrici înconjurate de sârmă ghimpată, iar după program, sunt forțați să meargă la o școală de noapte unde “primesc educație patriotică”.
SUA este singura țară din lume care a catalogat abuzurile guvernului chinez împotriva minorității uigure ca fiind genocid.
Articol realizat de Anna Barabas, stagiar al Europei Libere.
Facebook Forum