O plângere penală având ca obiect această repartizare aleatorie a fost depusă, luna trecută, de către organizația neguvernamentală Declic, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
„Plângerea penală înregistrată la parchet vizează infracțiunea de alterare a integrității datelor informatice, după ce în presă a apărut informația că s-ar fi intervenit în repartizarea aleatorie a dosarului la Curtea de Apel București, ca să ajungă la un «judecător dedicat»”, menționează Declic într-un comunicat remis presei cu acea ocazie.
Anterior, 14 ONG-uri făcuseră o sesizare la Inspecția Judiciară privind modul în care a fost repartizat dosarul 2826/2/2022, dar instituția a clasat-o.
În acest dosar, premierul Nicolae Ciucă a obținut din partea judecătorului Marius Iosif o sentință prin care au fost anulate cele trei sesizări depuse, în luna ianuarie, pentru verificarea suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat susținută în 2003, la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, scrie G4media.ro.
După publicarea informației că Parchetul General investighează modul în care a fost repartizat dosarul prin care premierul Ciucă a obținut anularea plângerilor privind plagiatul, site-ul G4media a fost supus unui atac informatic masiv. Coincidență sau nu, exact secțiunea și articolul cu pricina.
Metoda prin care dosarul premierului Ciucă a fost „direcțional spre completul condus de judecătorul Marius Iosif, evitând repartizarea aleatorie, se numește „coperta”.
Așa cum a arătat Europa Liberă, judecătorul Marius Iosif s-a pensionat ulterior acestei decizii. Dar backgroundul său este interesant. Până anul trecut a fost coleg de lojă masonică cu Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, omul de bază al premierului Ciucă. În cadrul Lojei, Cărbunaru a fost circa 10 ani tot purtător de cuvânt.
În urma scandalului, Curtea de Apel București a venit cu explicații și a dat vina pe o eroare tehnică, nici vorbă de eludare a repartizării aleatorie a dosarului.
Cine judecă dosarul repartizării aleatorii
Site-ul G4media mai arată că procuror de caz este Mihaiela Iorga Moraru, magistrat care a dobândit notorietate în spațiul public în 2017, când activa în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.
În 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Mihaiela Iorga Moraru pentru favorizarea făptuitorului şi fals, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal. Peste câteva luni, Înalta Curte a anulat rechizitoriul DNA.
Procuroarea Iorga este și cea care a dispus reținerea pașaportului Sorinei Săcărin, fețita adoptată de o familie de români din Statele Unite. La vremea aceea, Iorga lucra la Secția Specială pentru Investigarea Magistraților (SIIJ).
Familia Săcărin a făcut plângere penală, dar procuroarea a scăpat basma curată, nu a primit nici măcar o sancțiune, deoarece faptele s-au prescris. În 2000, Înalta Curte a scris că procurorii SIIJ au încălcat un drept fundamental, acela de liberă circulație.
După desființarea Secției Speciale, în martie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a detașat-o pe Iorga Moraru, la Parchetul General, în Secția de urmărire penală și criminalistică, având competențe pentru urmărirea penală a magistraților.
Secția de urmărire penală și criminalistică a preluat parte din activitatea fostei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.
Cronologia repartizării dosarului
- Pe data de 29 aprilie 2022, o tănără algeriană pe nume Melissa Abdel Moumene a depus, la Curtea de Apel București, o acțiune în care pârâtă era Direcția de Imigrări.
- Inițial, dosarul lui Moumene ar fi ajuns, prin repartizare aleatorie, la completul 21F al lui Marius Iosif. La scurt timp, pe biroul funcționarului/judecătorului de serviciu de la Curtea de Apel București care repartizează dosarele a ajuns acțiunea prin care Nicolae Ionel Ciucă a chemat la bară Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), solicitând anularea sesizărilor de plagiat pentru teza sa de doctorat, sesizări depuse, în luna ianuarie 2022, la instituția din urmă (subordonată Ministerului).
- Părțile Nicolae Ionel Ciucă, Ministerul Educației și UEFISCDI au fost incluse imediat sub cele ale Melissei Abdel Moumene și Direcției Generale pentru Imigări, dosar deja repartizat lui Iosif.
- Deoarece speța lui Moumene trebuia să reprezinte un dosar separat, funcționarul de la Curtea de Apel București l-a repartizat ulterior din nou, având numărul 2836/2/2022 și a ajuns la un alt judecător.
- De la dosarul 2826/2/2022 ar fi trebuit șterse părțile Melissa Abdel Moumene și Direcția pentru Imigrări. Acest lucru nu a avut loc: cele două au figurat ca părți inclusiv la data de 21 iunie 2022, atunci când a avut loc pronunțarea.
- După ce jurnaliștii au întrebat Curtea de Apel București de ce în dosarul premierului Ciucă apar și alte părți pe portal, sâmbătă, într-o zi nelucrătoare, un funcționar al instanței a șters numele algeriencei Melissa Abdel Moumene.
Premierul Ciucă, salvat și de legile educației
În ajutorul premierului Nicolae Ciucă vine și legea Educației în cazul în care proiectul va rămâne în forma propusă de ministrul Sorin Cîmpeanu.
Se propune desființarea CNATDCU (Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), instituția care verifica și dădea verdictele de plagiat este desființată, această atribuție revenind Comisiilor de Etică din Universități.
În plus, plagiatorii pot renunța la cerere la titlul de doctor, fără nicio consecință, iar fapta se prescrie după 3 ani, ceea ce echivalează cu o amnistie a plagiatelor.
Curtea Constituțională a dat o decizie prin care statuează că titlul de doctor poate fi anulat doar dacă „a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice” și doar de o instanță judecătorească.
